BURSE. Sistemele de sprijin pentru studenți diferă semnificativ în Uniunea Europeană, atât ca valoare a ajutoarelor, cât și în privința condițiilor de acordare. O analiză realizată în cadrul proiectului PULSE, El Confidencial, H-Alter, Der Standard, Efsyn și Mediapool, arată cum se poziționează România comparativ cu alte state europene.
Declarațiile reprezentanților studenților din România indică dificultăți majore. „Ne aflăm într-un impas, fondul de burse a scăzut cu 52%”, afirmă Sergiu Covaci, președintele ANOSR.
Țările care au crescut bursele în 2025
În ultimele luni, Croația, Austria și Bulgaria au decis majorarea burselor, în pofida stagnării economice la nivelul UE.
În Croația, de la 1 ianuarie 2025, plafonul neimpozabil pentru bursele obișnuite a ajuns la 600 euro pe lună, iar pentru cele de excelență la 900 euro. La Zagreb, valoarea burselor locale a crescut cu 130% în ultimii patru ani. Majoritatea studenților la zi nu plătesc taxe de școlarizare, dacă îndeplinesc criterii minime de performanță academică.
În Bulgaria, bursele au fost majorate cu 15% din octombrie 2025, ajungând între 150 și 250 leva lunar. Statul subvenționează anual zeci de mii de locuri la universități, în funcție de cerințele pieței muncii. Cazarea în cămine rămâne mult mai ieftină decât chiria pe piața privată.
În Austria, bursele sunt acordate în principal pe criterii sociale și academice, iar din 2022 acestea sunt indexate automat cu inflația. Studenții beneficiază și de alocație familială până la 24 de ani, însă nu există un sistem public de împrumuturi subvenționate.
Modelul Spaniei și sprijinul pentru taxe
În Spania, bursele gestionate de Ministerul Educației și Formării Profesionale pot acoperi integral taxele de școlarizare, transportul sau materialele de studiu. În regiuni precum Andaluzia, studenții care promovează un număr minim de credite pot finaliza studiile fără a plăti taxe anuale.
Totuși, la începutul anului au avut loc proteste în Madrid, unde studenții și profesorii au reclamat subfinanțarea universităților publice și tendințele de privatizare.
Grecia mizează pe sprijin pentru cazare
În Grecia, principala formă de ajutor este indemnizația pentru cazare, care ajunge la 1.500 euro anual în Atena și Salonic și până la 2.000 euro în alte regiuni. În ciuda acestui sprijin, mulți studenți sunt nevoiți să muncească pentru a face față costurilor ridicate.
Situația din România
În România, principalele forme de sprijin sunt bursele acordate din bugetul Ministerului Educației: bursă socială, bursă de studiu și bursă de doctorat, la care universitățile pot adăuga suplimentări. De asemenea, există burse de merit sau performanță stabilite de fiecare instituție.
Cheltuielile lunare ale unui student ajung la aproximativ 2.000 lei, potrivit ANOSR. În ultimul an, peste 40.000 de studenți au pierdut accesul la bursă, în urma modificărilor legislative.
Studenții beneficiază de reducere de 90% la transportul feroviar pe ruta domiciliu – oraș universitar, asigurare medicală și posibilitatea de a ocupa locuri bugetate, fără taxă. Totuși, locurile în cămine acoperă doar 25–30% din totalul studenților, iar condițiile nu sunt întotdeauna satisfăcătoare. Unele investiții în renovare sunt realizate prin fonduri din PNRR.
În ceea ce privește creditele, programul StudentInvest, coordonat de Ministerul Muncii, a oferit până în 2024 împrumuturi cu dobândă subvenționată integral de stat, însă continuarea sa în 2026 rămâne incertă.
Reprezentanții studenților susțin că România trebuie să recupereze decalajele față de alte state europene. „Există diverse propuneri, inclusiv oferirea de credite, însă aceasta poate deveni o capcană care mută responsabilitatea statului pe umerii tinerilor”, avertizează Sergiu Covaci.
