JUSTIȚIE. Procurorul Alina Albu, actuala șefă a DIICOT, a declarat miercuri, în cadrul interviului susținut pentru un nou mandat la conducerea instituției, că urmărirea fluxurilor financiare și confiscarea resurselor infractorilor trebuie să devină o practică automată pentru fiecare procuror. În opinia sa, fără această abordare, lupta împotriva criminalității organizate rămâne ineficientă.
În fața comisiei din cadrul Ministerul Justiției, Alina Albu a subliniat că grupările infracționale funcționează asemenea unei caracatițe: eliminarea unor ramificații nu este suficientă dacă nu este neutralizat nucleul financiar al rețelei. Potrivit acesteia, „capul” acestor structuri este reprezentat de bani, iar fără tăierea sursei de finanțare, destructurarea reală nu poate avea loc.
Alina Albu este singurul conducător de parchet național care a optat pentru un nou mandat. În schimb, șefii DNA și ai Parchetul General, respectiv Marius Voineag și Alex Florența, candidează pentru funcții de adjunct în alte structuri.
În ceea ce privește combaterea traficului de droguri, șefa DIICOT a atras atenția asupra lipsei unei practici unitare la nivel național. Ea a explicat că deciziile diferă în funcție de contextul local. În comunitățile mici, inclusiv rurale, chiar și cantități reduse de droguri pot genera un grad ridicat de pericol social și pot conduce la trimiterea în judecată. În marile orașe sau centre universitare, unde astfel de situații sunt mai frecvente, procurorii pot decide renunțarea la urmărirea penală pentru cantități similare.
Alina Albu a punctat că problema drogurilor nu poate fi tratată exclusiv prin măsuri represive. În opinia sa, intervenția penală apare atunci când prevenția și educația nu și-au atins scopul. Ea a subliniat că, atât timp cât cererea de droguri rămâne ridicată, este dificil pentru DIICOT să elimine piața de profil doar prin anchete și dosare penale.
Referitor la clanurile interlope, șefa DIICOT a evidențiat dificultățile generate de teama comunităților locale de a coopera cu autoritățile. În unele zone, aceste grupări beneficiază de notorietate și influență, ceea ce descurajează sesizările și colaborarea cu organele de anchetă. Soluția propusă de Alina Albu este o abordare proactivă, inteligentă și strict aliniată la standardele legale de probă.
În cadrul interviului, procurorul a recunoscut și o vulnerabilitate a mandatului său: comunicarea publică. Ea a admis că, în cei trei ani de conducere, nu a organizat nicio conferință de presă, explicând că nu a identificat un procuror dispus să preia coordonarea biroului de presă. Întrebată despre această situație, în contextul obligațiilor prevăzute de Legea 544 din 2001, Alina Albu a declarat că a greșit și că, în cazul obținerii unui nou mandat, îmbunătățirea comunicării instituționale va reprezenta o prioritate.
