CARBURANȚI. Escaladarea conflictului din Iran riscă să provoace un nou șoc pe piața energetică, iar efectele s-ar putea vedea rapid și în România, unde prețul carburanților ar putea depăși pragul de 10 lei pe litru, potrivit unor scenarii analizate de specialiști.
Analiștii anticipează că luni, odată cu redeschiderea burselor internaționale, cotațiile petrolului ar putea urca puternic. Motivul principal este importanța strategică a Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din cantitatea globală de țiței.
În acest context tensionat, statele din alianța OPEC+ au convocat pentru duminică o reuniune de urgență, cu scopul de a evalua creșterea producției și de a calma volatilitatea pieței.
Scenariul pentru România
Potrivit unei analize semnate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, dacă barilul urcă la 90 de dolari, prețul la pompă în România poate trece de 10 lei pe litru.
„Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi premiul de risc geopolitic, un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea”, explică expertul.
El subliniază că o creștere de la 73 de dolari la 80, 90 sau chiar 100 de dolari pe baril nu reprezintă doar o fluctuație bursieră, ci un factor cu efecte în lanț asupra economiei: transport mai scump, presiune pe lanțurile logistice, majorarea prețurilor alimentelor și menținerea unei inflații ridicate.
Piața globală nu permite prețuri izolate
Analiza arată că, deși România nu este implicată militar, este conectată direct la piața globală a energiei. Petrolul este o marfă tranzacționată internațional, iar prețul se stabilește la nivel global.
„România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse, precum Africa, SUA sau Marea Nordului, crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă”, se arată în analiză.
În Europa, unde inflația începea să se tempereze, o nouă explozie a prețului petrolului ar putea inversa tendința, exact în momentul în care băncile centrale pregătesc relaxarea politicii monetare.
Vineri, cotația Brent, reper pentru piața europeană, ajunsese la 73 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, pe fondul incertitudinilor legate de situația din Iran.
Ce înseamnă majorarea barilului pentru șoferii români
În prezent, prețul la pompă în România este între 8 și 8,5 lei pe litru. Structura prețului arată că 50-55% reprezintă taxe către stat, 35% costul produsului, iar restul distribuție și marjă comercială.
Evoluția posibilă arată astfel:
-O creștere de 10 dolari pe baril ar însemna aproximativ 70 de bani în plus pe litru, ceea ce duce prețul spre 9 lei.
-O majorare de 20 de dolari ar adăuga circa 1 leu pe litru, apropiind prețul de 9,5 lei.
-O creștere de 30 de dolari ar putea însemna scumpiri de până la 2,5 lei pe litru, ceea ce ar împinge prețul peste 10 lei.
-Dacă țițeiul se stabilizează în zona 90-100 de dolari, depășirea pragului de 9-10 lei pe litru devine un scenariu realist.
Reuniunea OPEC+ și limitele intervenției
În fața unei volatilități accentuate, membrii OPEC+, cei mai mari producători de țiței din lume, se reunesc duminică pentru a analiza creșterea producției și a oferi stabilitate pieței.
„Cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice. Aceste măsuri pot amortiza șocul, dar nu elimină riscul militar. Nu pot garanta siguranța navelor și nici stabilitatea geopolitică. În plus, capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată”, subliniază analiza AEI.
Cine suportă costul conflictului
Un conflict într-o zonă strategică energetică are consecințe globale. Consumatorii resimt impactul direct la pompă. Companiile suportă costuri operaționale mai mari. Statele se confruntă cu presiuni bugetare și inflație. Băncile centrale sunt nevoite să amâne relaxarea monetară.
Pentru România, riscul vine și din integrarea în economia europeană. Dacă economii precum Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectele se transmit rapid și la București.
Analiștii conturează trei scenarii:
-Escaladare moderată, cu volatilitate temporară și stabilizare ulterioară.
-Escaladare prelungită, cu petrol peste 100 de dolari și presiune suplimentară asupra inflației și dobânzilor.
-Extindere regională, cu risc de criză energetică globală.
„Petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilității geopolitice. Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal și câtă reziliență economică are România pentru a absorbi un nou șoc energetic major. Răspunsul nu se află în Golful Persic, ci în politicile interne și în reducerea dependenței de volatilitatea globală”, concluzionează analiza.
