BUGET. Două decizii majore privind bugetul României și regulile fiscale pentru anul 2026 au fost adoptate în Parlament, pe fondul unor negocieri politice intense și al unor controverse legate de alocarea fondurilor.
Pe de o parte, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a votat proiectul privind plafoanele unor indicatori fiscal-bugetari. Actul normativ stabilește că deficitul bugetului general consolidat va ajunge la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,1% în 2027. Totodată, plafonul cheltuielilor de personal este fixat la 8,1% din PIB pentru anul viitor.
În ceea ce privește datoria publică, aceasta este estimată la 62,5% din PIB la finalul lui 2026, depășind pragul de referință european de 60%. În acest context, legea prevede că autoritățile trebuie să adopte măsuri pentru reducerea datoriei și readucerea acesteia pe o traiectorie descendentă într-un ritm considerat sustenabil, conform regulilor stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Pentru unitățile administrativ-teritoriale, plafonul finanțărilor rambursabile ce pot fi contractate în 2026 este stabilit la 3.000 milioane lei, iar aceeași sumă este prevăzută și pentru tragerile din aceste finanțări, fie ele deja contractate sau viitoare.
În paralel, a fost adoptat și un proiect de modificare a Legii responsabilității fiscal-bugetare, inițiat de Guvern, pentru a alinia legislația națională la prevederile Directivei (UE) 2024/1265, care actualizează cerințele privind cadrele bugetare ale statelor membre. Noile reguli introduc obligația de a interveni atunci când datoria publică depășește pragul de 60% din PIB, pentru a o readuce treptat spre acest nivel.
În același timp, proiectul bugetului de stat a fost adoptat în comisiile reunite de buget-finanțe, după o zi marcată de tensiuni și blocaje politice. Situația a fost deblocată în urma negocierilor dintre premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, împreună cu reprezentanți ai PNL, USR și UDMR.
Compromisul a vizat adoptarea unui amendament propus de PSD, care fusese inițial respins. Soluția finală a permis includerea unui pachet de solidaritate fără creșterea deficitului bugetar.
Pentru a asigura finanțarea acestui pachet social, coaliția a decis diminuarea sumelor alocate pentru plata unor drepturi salariale câștigate în instanță de magistrați. Fondurile au fost redirecționate din bugetele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Ministerului Public, ceea ce înseamnă că o parte dintre aceste obligații financiare ale statului vor fi amânate.
Amendamentul a fost adoptat cu 40 de voturi pentru și 3 împotrivă, în timp ce parlamentarii AUR au fost prezenți, dar nu au votat. Ulterior, au fost aprobate și bugetele Ministerului Finanțelor, precum și cel al asigurărilor sociale.
Decizia a generat reacții dure din partea opoziției, care a acuzat că sunt afectate hotărârile judecătorești definitive și principiile statului de drept. În timpul dezbaterilor au existat schimburi tensionate de replici între parlamentari, inclusiv pe tema unor amendamente similare propuse de AUR și a modului în care acestea au fost tratate.
De cealaltă parte, liderii coaliției au apărat măsura. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că decizia reprezintă „o victorie pentru persoanele vulnerabile”, în timp ce liderul USR, Dominic Fritz, a subliniat că acordul este necesar pentru stabilitate, chiar dacă implică amânarea unor plăți.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a afirmat că adoptarea bugetului transmite un semnal important de responsabilitate către investitori și piețele externe, subliniind necesitatea menținerii credibilității economice a României.
După aprobarea în comisii, proiectul bugetului urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului, unde vor fi analizate toate prevederile și amendamentele, înainte de votul final.
Întregul proces vine după un conflict politic major în interiorul coaliției, generat de respingerea inițială a amendamentului PSD și de lipsa unei majorități clare în comisie, situație care a dus la suspendarea lucrărilor și reluarea negocierilor.
