SĂNĂTATE. O consultare publică amplă realizată de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) arată un semnal de alarmă clar pentru Guvern: reforma salarizării din sănătate riscă să provoace un val de plecări masive din sistemul public dacă nu va proteja veniturile reale, nu va recompensa adecvat munca în condiții atipice și nu va menține diferențierile pe specialități. Din 3.290 de angajați consultați, 61,3% (peste 63% în eșantionul ponderat) iau în calcul plecarea din sistemul public.
Consultarea națională, desfășurată online între 9 și 15 iunie 2026, oferă pentru prima dată o radiografie consistentă a așteptărilor personalului medical și nemedical față de proiectul noii legi a salarizării. Rezultatele, analizate de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS), relevă un consens puternic între medici, asistenți, personalul auxiliar și TESA.
Principalele cerințe, susținute de procente zdrobitoare
-Protecția venitului total: 93,9% dintre respondenți cer ca niciun angajat să nu piardă din veniturile aflate în plată (non-regres salarial). Majoritatea insistă asupra protejării întregului venit lunar, nu doar a salariului de bază.
-Indexarea cu inflația: 90,6% solicită actualizarea periodică a valorii de referință, iar 74,8% consideră acceptabilă o creștere reală de cel puțin 10%.
-Recunoașterea muncii atipice: 88,6% cer plată distinctă pentru munca de noapte, 87,5% majorare cu 100% pentru weekend și sărbători, 82,4% menținerea sau creșterea sporului de tură. 79,1% avertizează că disponibilitatea pentru ture, nopți și zile libere va scădea semnificativ dacă aceste drepturi sunt reduse.
-Diferențiere pe specialități: 82,1% vor menținerea diferențelor între specialități și locuri de muncă, 72,7% cer coeficienți diferiți, iar 76,9% un mecanism pentru specialitățile cu deficit sever de personal.
Plafonul de 20% pe sporuri este respins sau acceptat doar condiționat de 85,1% dintre respondenți. Angajații văd sporurile nu ca privilegii, ci ca instrumente necesare pentru compensarea riscurilor structurale din sănătate.
Riscul major de retenție, mai ales la tineri
Cel mai îngrijorător semnal vine din blocul de retenție: 61,3% dintre cei care au răspuns consideră probabilă sau foarte probabilă plecarea din sistemul public. Riscul este dramatic mai mare la tineri (aproape 86% în grupa 25-34 de ani) – exact generația de care depinde supraviețuirea sistemului pe termen lung.
„Salarizarea trebuie tratată ca investiție în siguranța actului medical, nu ca simplă cheltuială”, „Cum vor fi îngrijiți pacienții când personalul medical este preocupat de grija zilei de mâine?” – sunt doar câteva dintre formulările recurente din răspunsurile deschise.
Solicitările ferme ale FSSR către Guvern
Pe baza datelor, Federația „Solidaritatea Sanitară” cere modificarea urgentă a proiectului de lege înainte de adoptare:
-Garantarea venitului total aflat în plată, nu doar a salariului de bază.
-Plata corectă a muncii atipice și a gărzilor (tarife care să reflecte efortul real).
-Menținerea și actualizarea sporurilor pentru condiții de muncă, cu minime garantate.
-Diferențiere reală pe specialități, risc și tip de unitate.
-Corectarea plafonului de 20% sau exceptarea drepturilor specifice sănătății.
-Includerea personalului nemedical și TESA în logica specifică sectorului.
-Transparență totală – simulări complete pe funcții și situații reale, plus mecanisme de contestare.
„Angajații confirmă, în date, ceea ce susținem de ani de zile: o reformă corectă protejează venitul real, recunoaște munca grea și diferențiază riscul. Cerem Guvernului să corecteze proiectul înainte de adoptare”, transmite Federația.
Un semnal care nu poate fi ignorat
Consultarea nu blochează reforma, ci o condiționează. Angajații acceptă o nouă lege a salarizării, dar resping varianta care ar aplatiza ierarhiile, ar diminua recompensele pentru condiții grele și ar accelera exodul personalului calificat.
Cu un sistem sanitar deja sub presiune cronică, ignorarea acestor semnale riscă să transforme o reformă anunțată ca necesară într-un factor de destabilizare profundă. Rămâne de văzut dacă decidenții vor citi datele ca pe un simplu comunicat sindical sau ca pe un avertisment strategic privind viabilitatea serviciului public de sănătate.
