ECONOMIC. România se îndepărtează de momentul în care ar putea adopta moneda euro, iar nivelul tot mai ridicat al datoriei publice reprezintă unul dintre principalele obstacole, potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană.
Documentul estimează că datoria publică va ajunge la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% în 2027, iar dacă actualele tendințe se mențin, ar putea atinge aproximativ 90% din PIB până în 2036. Creșterea este alimentată de deficitele bugetare ridicate și de majorarea costurilor cu dobânzile, ceea ce amplifică riscurile privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Pe baza acestor evaluări, Comisia Europeană consideră că România nu îndeplinește, în prezent, condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro. Instituția europeană invocă atât probleme de natură legislativă privind funcționarea și independența băncii centrale, cât și neîndeplinirea criteriilor economice esențiale.
Unul dintre cele mai importante impedimente îl reprezintă inflația, care a rămas la un nivel mult peste limita admisă. În cele 12 luni încheiate în mai 2026, rata medie a inflației a fost de 8,4%, comparativ cu valoarea de referință de 2,7%. Deși Bruxelles-ul estimează că inflația va continua să scadă în a doua parte a anului și pe parcursul lui 2027, aceasta va rămâne peste pragul cerut pentru aderarea la zona euro. Prognozele indică o inflație medie anuală de 7% în 2026 și de 3,7% în 2027.
Nici situația finanțelor publice nu respectă regulile europene. Deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă rămâne mult peste plafonul de 3% prevăzut de tratatele europene. Comisia estimează că acesta va continua să se reducă, ajungând la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, ca efect al măsurilor fiscale adoptate de autorități.
Reducerea deficitului este susținută de majorarea TVA și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, modificările privind taxarea proprietăților, extinderea bazei de contribuție la sistemul de sănătate, îmbunătățirea colectării veniturilor și controlul mai strict al cheltuielilor publice.
În cadrul procedurii de deficit excesiv, Consiliul Uniunii Europene a stabilit că România trebuie să limiteze ritmul de creștere al cheltuielilor nete până în 2030, termen până la care deficitul ar trebui redus la 2,8% din PIB. Totodată, raportul atrage atenția asupra deficiențelor persistente privind funcționarea Consiliului Fiscal și administrarea investițiilor publice.
Raportul mai arată că România nu respectă nici criteriul referitor la cursul de schimb, deoarece leul nu participă la mecanismul ERM II, etapa obligatorie înaintea aderării la zona euro. În prezent, BNR utilizează un regim de curs de schimb controlat, considerat un instrument important pentru menținerea stabilității financiare și temperarea presiunilor inflaționiste.
De asemenea, criteriul privind dobânzile pe termen lung nu este îndeplinit, în condițiile în care media acestora a fost de 6,7%, peste pragul european de 5,1%.
Analiza Comisiei evidențiază și alte vulnerabilități. Deficitul de cont curent a rămas ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, chiar dacă balanța externă s-a îmbunătățit ușor datorită unei absorbții mai eficiente a fondurilor europene. În plus, indicatorii privind mediul instituțional plasează România sub performanțele multor state din zona euro, în special în ceea ce privește controlul corupției.
În schimb, raportul notează că sectorul bancar românesc este bine integrat în sistemul financiar european, în principal datorită prezenței puternice a capitalului străin. Cu toate acestea, piața de capital rămâne insuficient dezvoltată, iar finanțarea prin acțiuni și obligațiuni private continuă să fie limitată.
