EDUCAȚIE. Sindicatele din învățământ au respins categoric invitația Guvernului la discuțiile privind noua Lege a salarizării și susțin că întâlnirea propusă de Ministerul Muncii nu reprezintă o negociere reală, ci doar un exercițiu de imagine. Cele trei federații reprezentative din educație au anunțat că nu vor participa la întâlnirea programată la minister.
Este vorba despre Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, organizații care reprezintă împreună peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar și universitar.
Sindicatele: „Nu putem sta la masa unor negocieri false”
Reprezentanții angajaților din educație spun că și-au transmis deja punctul de vedere asupra proiectului de salarizare și că nu intenționează să participe la o întâlnire în care, în opinia lor, nu există condițiile unei negocieri propriu-zise.
Sindicaliștii consideră că o simplă discuție formală nu poate înlocui negocierea efectivă și că nu vor să ofere, prin prezența lor, imaginea unei consultări care, în realitate, nu ar produce modificări importante.
Federațiile susțin că nu pot accepta soluții provizorii sau ajustări minore care nu rezolvă problemele semnalate de angajații din educație.
Critici dure la adresa Guvernului
Sindicatele acuză Executivul că se îndepărtează de angajamentele asumate în urma grevei generale din 2023.
În opinia lor, noul proiect de lege ar încălca prevederile și promisiunile care au stat la baza încheierii conflictului de muncă din urmă cu trei ani.
Reprezentanții celor trei federații vorbesc chiar despre „ipocrizie” și despre o desconsiderare a angajamentelor asumate în fața angajaților din sistemul educațional. Ei consideră că modul în care este tratată acum problema salarizării demonstrează că educația nu reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare.
Guvernul spune că vrea dialog, sindicatele văd o simulare
De cealaltă parte, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că întâlnirea nu fusese concepută ca o negociere propriu-zisă.
Potrivit explicațiilor sale, discuțiile urmau să permită analizarea solicitărilor venite din sistem și pregătirea etapelor următoare de dialog politic.
Sindicatele nu au fost însă convinse de această explicație și au preferat să nu participe.
Nemulțumirea vine în contextul noii Legi a salarizării
Conflictul apare în timp ce Guvernul pregătește noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, act normativ care ar urma să stabilească o nouă arhitectură a salariilor din sectorul bugetar.
Pentru angajații din educație, miza este majoră: noua grilă salarială poate influența atât veniturile actuale, cât și evoluția salariilor în următorii ani.
Sindicaliștii cer ca principiile discutate anterior să fie respectate și avertizează că nu vor accepta ca problemele sistemului să fie rezolvate prin măsuri de compromis sau prin promisiuni fără acoperire.
Peste 300.000 de angajați, în spatele protestului sindical
Cele trei federații care au respins invitația Guvernului reprezintă o parte importantă a personalului din educație. Prin urmare, conflictul nu este unul izolat, ci poate avea efecte asupra întregului sistem de învățământ.
Sindicaliștii transmit că sunt dispuși să discute, dar numai dacă există o negociere reală, cu propuneri concrete și posibilitatea ca observațiile lor să fie introduse în forma finală a legii.
În lipsa acestora, susțin ei, participarea la întâlniri formale nu ar face decât să dea impresia că Guvernul și sindicatele au ajuns la un acord.
Pe scurt: Guvernul spune „haideți să discutăm”, iar sindicatele răspund „discutăm, dar nu de dragul unei fotografii de grup”. Pentru angajații din educație, miza este noua grilă de salarizare, iar disputa arată că proiectul este departe de a avea sprijinul tuturor celor afectați.
