EDUCAȚIE. Predarea „Istoriei românilor” în școlile din Republica Moldova a fost rezultatul unei lupte începute încă în ultimii ani ai Uniunii Sovietice, când schimbarea programei școlare a devenit una dintre revendicările importante ale mișcării de renaștere națională de la Chișinău. Timp de decenii, istoria predată în școlile sovietice fusese construită în jurul unei perspective care urmărea să separe identitatea moldovenilor de cea românească.
Revenirea la studiul istoriei românilor nu s-a produs însă peste noapte. A fost nevoie de schimbarea programelor școlare, implicarea istoricilor și filologilor și o amplă confruntare cu moștenirea ideologică sovietică.
1989 – începutul schimbării
Un prim moment decisiv a fost anul 1989, când programa școlară pentru disciplina „Istoria R.S.S.M.” a fost restructurată radical.
Schimbarea a venit într-un context politic și social în care, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, creșteau revendicările privind limba română, alfabetul latin și recuperarea identității naționale.
Specialiștii din domeniul istoriei au început să lucreze la o nouă abordare a trecutului, diferită de versiunea oficială impusă în perioada sovietică.
Un rol important l-a avut istoricul Gheorghe Postică, care a participat la procesul de elaborare a noilor programe școlare.
Din 1990, elevii au început să studieze „Istoria românilor”
A doua etapă a schimbării s-a produs în 1990.
Atunci a fost elaborată și introdusă în sistemul de învățământ prima programă școlară intitulată „Istoria românilor”.
Ministrul Învățământului de la acea vreme, Nicolae Mătcaș, a aprobat noua programă și a emis ordinul prin care disciplina urma să fie predată în școlile din Republica Moldova începând cu 1 septembrie 1990.
Astfel, după decenii în care istoria fusese prezentată prin filtrul ideologic sovietic, elevii din Republica Moldova au început să studieze trecutul într-o perspectivă care includea istoria românilor și legăturile istorice dintre Basarabia și spațiul românesc.
De ce era atât de importantă schimbarea programei?
În perioada sovietică, autoritățile au promovat în Republica Moldova ideea unei identități moldovenești distincte de cea românească.
În paralel, a fost promovată așa-numita „limbă moldovenească”, iar alfabetul latin a fost înlocuit cu alfabetul chirilic. Politica sovietică urmărea astfel să creeze o diferențiere cât mai puternică între populația din Basarabia și România.
După 1989, aceste politici au început să fie contestate public.
Revenirea alfabetului latin și recunoașterea limbii române au fost însoțite de o reevaluare a istoriei predate în școli.
Prin urmare, schimbarea denumirii și conținutului disciplinei nu a fost doar o modificare administrativă. A făcut parte dintr-un proces mai larg de recuperare a identității naționale.
O luptă începută după peste 40 de ani de propagandă sovietică
Potrivit analizei istorice publicate de MOLDPRES, revenirea „Istoriei românilor” în școli a reprezentat una dintre realizările importante ale Mișcării de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor ’80.
Timp de peste patru decenii, sistemul educațional din Basarabia fusese influențat de discursul istoric sovietic, care urmărea să prezinte trecutul regiunii într-o manieră diferită de perspectiva istoriografiei românești.
În acest context, profesorii și istoricii care au contribuit la schimbarea programei au avut de făcut mai mult decât să redacteze un nou manual. A fost nevoie de reconstruirea întregului mod în care istoria era explicată elevilor.
„Dacă suntem basarabeni, asta nu înseamnă că nu suntem moldoveni sau români”
Istoricul Gheorghe Postică explică faptul că diferitele forme de identitate – basarabeană, moldovenească și românească – nu trebuie privite neapărat ca fiind contradictorii.
În această perspectivă, apartenența la spațiul istoric al Moldovei nu exclude apartenența la identitatea românească.
Problema identității a devenit însă una dintre cele mai controversate teme din Republica Moldova, fiind puternic influențată de istoria regiunii și de deceniile de dominație sovietică.
„Istoria românilor” a continuat să fie subiect de dispută
Deși disciplina a fost introdusă oficial în școli încă din 1990, dezbaterea nu s-a încheiat.
De-a lungul anilor, politicienii de la Chișinău au avut poziții diferite privind modul în care trebuie predată istoria. Au existat perioade în care s-a încercat înlocuirea disciplinei „Istoria românilor” cu o materie intitulată „Istorie integrată” sau cu formule care să pună accentul pe istoria Republicii Moldova.
Tema a revenit periodic în centrul disputelor politice, în special între forțele proeuropene și cele apropiate de Moscova.
Rusia critică din nou „Istoria românilor”
Subiectul a revenit în atenția publică și în august 2026, după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat actuala direcție a educației istorice din Republica Moldova.
Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău că promovează o apropiere identitară de România și a contestat faptul că elevii studiază disciplina „Istoria românilor și universală”.
Declarațiile oficialului rus arată că problema nu mai este doar una educațională, ci continuă să aibă o puternică încărcătură geopolitică și identitară.
Ce se studiază astăzi în școlile din Republica Moldova
În prezent, disciplina „Istoria românilor și universală” face parte din sistemul educațional al Republicii Moldova. Ministerul Educației de la Chișinău a organizat inclusiv în 2026 activități și competiții naționale dedicate acestei materii.
Mai mult, autoritățile moldovene au continuat să includă în programele educaționale teme legate de memoria istorică, valorile europene și raportarea Republicii Moldova la spațiul european.
Astfel, ceea ce a început în 1989 ca o schimbare profundă a programei școlare a devenit, peste trei decenii, o parte importantă a identității educaționale a Republicii Moldova.
De la istoria impusă de Moscova la istoria redescoperită la Chișinău
Reintroducerea „Istoriei românilor” în școlile moldovenești a fost, în esență, parte a procesului prin care societatea de la Chișinău a încercat să recupereze limba, memoria istorică și identitatea națională după decenii de dominație sovietică.
Iar faptul că subiectul continuă să provoace reacții puternice, inclusiv din partea Moscovei, arată că bătălia pentru felul în care este spusă istoria Republicii Moldova nu s-a încheiat.
