ENERGIE. România a primit o adevărată gură de oxigen din partea vântului într-un moment în care sistemul energetic se confruntă cu probleme serioase de producție. Joi seară, turbinele eoliene au ajuns să livreze în rețea peste 2.100 MW, devenind principala sursă de producție de electricitate din țară.
Potrivit secretarului de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, producția eoliană a ajuns să acopere aproximativ o treime din consumul național, compensând astfel lipsa energiei produse de cele două reactoare de la Cernavodă, dar și oprirea Grupului 5 de la Termocentrala Turceni.
Peste 2.100 MW produși de turbinele eoliene
În cursul serii, producția eoliană a variat în jurul valorii de 1.900 MW și a depășit temporar 2.100 MW. Energia produsă de turbine a devenit astfel principala sursă care a contribuit la menținerea echilibrului în Sistemul Energetic Național.
Situația este cu atât mai importantă cu cât, în intervalul de seară, energia solară scade rapid, exact în momentul în care consumul începe să crească.
Cele două unități nucleare de la Cernavodă furnizau împreună aproximativ 1.400 MW. La acest deficit s-au adăugat încă aproximativ 200-220 MW, după oprirea Grupului 5 de la Turceni.
În aceste condiții, producția eoliană de peste 2.100 MW a reușit să acopere, cel puțin temporar, o mare parte din golul creat de indisponibilizarea celor trei unități energetice.
Bateriile încep să conteze tot mai mult
Un alt sprijin pentru sistem a venit din partea capacităților de stocare în baterii.
Datele privind funcționarea sistemului au indicat o creștere a energiei furnizate de baterii începând cu aproximativ ora 19:00, când consumul intră în intervalul de vârf, iar producția fotovoltaică scade.
Cristian Bușoi a explicat că proprietarii sistemelor de stocare își adaptează oferta în funcție de cerere și de prețurile de pe piața de energie.
Astfel, energia acumulată în perioadele în care producția este mai mare și prețurile sunt mai mici poate fi introdusă în rețea seara, atunci când necesarul de electricitate și prețurile cresc.
Turceni 5 s-a oprit din cauza unei defecțiuni
Situația sistemului energetic a fost complicată și de oprirea Grupului 5 de la Termocentrala Turceni, singurul grup care mai funcționa în acea centrală.
Unitatea a fost retrasă controlat din exploatare după identificarea unei neetanșeități la circuitul apă-abur al cazanului. Continuarea funcționării în aceste condiții ar fi putut afecta instalația.
Oprirea grupului a însemnat pierderea unei producții de aproximativ 200 MW.
Potrivit lui Bușoi, problema este legată și de vechimea echipamentelor Complexului Energetic Oltenia, multe dintre acestea funcționând de zeci de ani.
Investițiile masive în astfel de instalații sunt însă complicate de perspectiva renunțării la producția pe cărbune. În condițiile în care aceste capacități ar trebui să fie închise până la sfârșitul lui 2029, autoritățile trebuie să decidă cât mai merită investit în retehnologizarea unor grupuri care ar mai avea doar câțiva ani de funcționare.
Turceni 5 ar urma să fie repornit luni
Defecțiunea de la Turceni ar urma să fie remediată în zilele următoare.
Conform estimării transmise de Complexul Energetic Oltenia, Grupul 5 ar trebui să fie reparat și reconectat la Sistemul Energetic Național luni, 24 august, în jurul orei 15:00.
Revenirea acestuia în sistem ar aduce aproximativ 200 MW de producție suplimentară.
România continuă să importe energie
Chiar dacă vântul a ajutat semnificativ sistemul energetic, România nu a renunțat la importuri.
Joi seară, țara noastră importa aproximativ 1.000 MW. Cu o zi înainte, când producția eoliană era mai redusă, necesarul de import ajunsese la aproximativ 2.000 MW.
Bușoi a explicat că un deficit de 200-250 MW, cât produce un grup energetic precum cel de la Turceni, poate fi acoperit fie prin creșterea producției eoliene, fie prin cumpărarea energiei de pe piața regională.
Problema este însă că energia eoliană depinde de vreme. Dacă vântul slăbește, producția poate scădea rapid, spre deosebire de energia nucleară sau de cea produsă de centralele clasice, care poate fi controlată în funcție de necesități.
O situație care arată cât de dependent a devenit sistemul de vreme
Episodul de joi arată, pe de o parte, importanța tot mai mare a energiei regenerabile, dar și vulnerabilitățile actuale ale sistemului.
Când vântul bate puternic, turbinele pot acoperi un deficit uriaș și pot ajuta România să treacă peste oprirea unor capacități importante. Când vântul dispare însă, sistemul trebuie să se bazeze pe centrale clasice, baterii și importuri.
Iar în această perioadă România are nevoie de toate aceste surse în același timp, după ce cele două reactoare de la Cernavodă sunt indisponibile, iar capacitățile pe cărbune se confruntă cu probleme tehnice și cu perspectiva închiderii lor.
Cu alte cuvinte, deocamdată vântul face ceea ce trebuie să facă infrastructura energetică stabilă: umple golurile atunci când alte capacități lipsesc. Doar că, spre deosebire de o centrală, nimeni nu poate suna vântul să-i spună să mai bată încă 2.000 de MW și mâine.
