DEZASTRU. Incendiul devastator din Serbia din zona Deliblatska Peščara, una dintre cele mai importante zone naturale din nordul Serbiei, a lăsat în urmă un peisaj care arată cu ochiul liber amploarea dezastrului. De-a lungul drumului prin această zonă se pot vedea suprafețe de mii de hectare de vegetație distrusă, pădure arsă și fâșii lungi de teren defrişat de arbori și acoperit cu pământ și nisip, amenajat pentru a împiedica propagarea focului.
Deliblatska Peščara se află în provincia Voivodina, în apropierea orașului Bela Crkva și a graniței cu România, iar incendiul a devenit important și pentru români după ce fumul a fost transportat de vânt peste frontieră.
Peste 3.500 de hectare afectate
Incendiul a avut o evoluție neobișnuit de lungă. Primele focare au fost observate încă din 21 iulie, iar situația s-a agravat puternic la începutul lunii august. Pe fondul temperaturilor foarte ridicate și al vântului schimbător, focul s-a extins rapid.
Flăcările au ajuns în apropierea localităților Grebenac, Kajtasovo și Trujino naselje, iar în cazul ultimei localități a fost dispusă evacuarea preventivă a populației.
Drumul Kovin-Bela Crkva a fost închis timp de aproximativ trei săptămâni
Unul dintre efectele directe ale incendiului a fost întreruperea circulației pe drumul de stat II A 134, între Kovin și Bela Crkva, pe tronsonul Gaj-Kajtasovo.
Închiderea a fost instituită la începutul lunii august, pe fondul extinderii incendiului și al pericolului pentru participanții la trafic. Tronsonul era încă închis în a doua jumătate a lunii august.
Autoritățile sârbe au anunțat ulterior că traficul normal a fost reluat din 30 august. Prin urmare, pentru acest tronson, circulația a fost restricționată în perioada 8-29 august, timp de aproximativ 22 de zile, după care, începând cu 30 august, s-a revenit la regimul normal.
În perioada închiderii, șoferii au fost obligați să folosească rute alternative, ceea ce a prelungit semnificativ deplasarea între zona Kovin și Bela Crkva.
Au fost construite peste 85 de kilometri de culoare antifoc
Una dintre imaginile care arată cel mai bine dimensiunea intervenției este reprezentată de culoarele antifoc săpate și lărgite prin pădure.
Potrivit administrației forestiere Vojvodinašume, după izbucnirea incendiului au fost construite 85,5 kilometri de noi fâșii antifoc, cu lățimi cuprinse între 50 și 150 de metri. Acestea au avut rolul de a întrerupe continuitatea vegetației și de a împiedica înaintarea flăcărilor către alte suprafețe și către localități.
Iar aceste lucrări sunt exact ceea ce poate fi observat și din mașină: pe anumite porțiuni apar fâșii foarte lungi în care arborii au fost îndepărtați, iar terenul a fost curățat și acoperit cu pământ și nisip, creând adevărate bariere între zonele împădurite.
Imaginea este impresionantă pentru că arată, mult mai clar decât cifrele, cât de mare a fost efortul depus pentru a opri incendiul.
Fumul a ajuns până în România
Incendiul nu a rămas doar o problemă locală. În luna august, fumul din incendiile din Serbia a ajuns în Timișoara și în localitățile din județul Timiș.
Pe 20 august, ISU Timiș anunța că degajările de fum observate în Timișoara și în alte localități proveneau de la incendiile de vegetație din Serbia.
O zi mai târziu, Radio România Timișoara relata că fumul era din nou foarte dens, iar mirosul de ars se simțea puternic în oraș și în localitățile din apropiere. Direcția fumului depindea de intensitatea și direcția vântului.
În aceeași perioadă, datele oficiale de monitorizare a calității aerului arătau și creșteri ale concentrațiilor de PM2,5 și PM10 în Timișoara, pe fondul fumului provenit dinspre Serbia.
Pentru cei care au traversat zona, efectul era vizibil: în anumite zile, atmosfera avea aspectul unei cețe persistente, asemănătoare smogului, care putea fi observată și la distanță de focarele propriu-zise.
Incendiul nu fusese declarat complet stins la începutul lui septembrie
Deși răspândirea masivă a incendiului a fost oprită, situația nu era considerată complet încheiată.
În raportul publicat pe 3 septembrie, Vojvodinašume preciza că incendiul încă nu era stins complet. În zilele precedente fuseseră identificate numeroase focare mici, iar unul dintre acestea, mai important, apăruse în apropierea Čardak. Echipele de intervenție continuau să lucreze, iar în ultimele trei zile fuseseră înregistrate între 80 și 149 de intervenții zilnice. În teren se aflau 379 de persoane și 115 vehicule, iar supravegherea era menținută permanent, 24 de ore din 24.
Așadar, este mai corect să vorbim despre un incendiu adus sub control și cu extinderea majoră oprită, dar care încă necesita intervenții și supraveghere, decât despre un incendiu complet lichidat.
România a trimis pompieri și echipamente
Amploarea incendiului a determinat și intervenția internațională. România a trimis în Serbia 69 de pompieri și 15 vehicule, iar în operațiune au fost implicate și elicoptere din România, Slovacia și Cehia. Germania a participat, de asemenea, cu pompieri și vehicule, iar Serbia a primit sprijin aerian inclusiv din partea Rusiei.
Urme care vor rămâne ani de zile
Acum, când zona este traversată din nou de șoferi, dimensiunea incendiului poate fi înțeleasă altfel decât din imaginile filmate în timpul intervențiilor.
Pădurea arsă, suprafețele golite de vegetație și kilometrii de culoare antifoc schimbă radical peisajul. În unele locuri, terenul pare pur și simplu decupat în fâșii uriașe pentru a împiedica focul să înainteze.
Iar distrugerile nu se vor rezolva rapid. Potrivit unei analize Reuters, evaluarea completă a pagubelor este estimată să dureze aproximativ un an, în timp ce refacerea ecosistemului va necesita o perioadă mult mai lungă. Arborii grav afectați vor trebui îndepărtați treptat, iar în unele zone specialiștii recomandă chiar o perioadă de 3-5 ani de monitorizare înaintea unor noi plantări.
Pentru cei care trec acum prin Deliblatska Peščara, însă, nu statisticile sunt cele care impresionează cel mai mult, ci imaginea de la marginea drumului:zeci kilometri de pădure afectată și culoare largi, tăiate prin vegetație, care arată cât de mare a fost lupta pentru ca focul să nu ajungă și mai departe.
