EDUCAȚIE. Notele mari nu înseamnă întotdeauna că un elev stăpânește materia la cel mai înalt nivel. Aceasta este concluzia la care a ajuns o învățătoare după ce a aplicat, în cadrul unui program-pilot, noile standarde naționale de evaluare care vor fi introduse în școli în anul școlar 2026-2027.
Lăcrămioara Lovin, profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Berești-Tazlău din județul Bacău, a testat noile criterii la matematică, la clasa a II-a. În urma evaluărilor, cadrul didactic a constatat că unii copii care obțineau constant calificative de „Foarte Bine” sau note echivalente cu 9 și 10 nu reușeau să atingă nivelul „avansat” la toate competențele.
Noul sistem împarte performanța elevilor în trei categorii: „de bază”, „consolidat” și „avansat”. Diferența este făcută nu doar de răspunsul corect, ci și de capacitatea copilului de a folosi ceea ce a învățat în situații noi, de a-și explica raționamentul și de a găsi singur soluții.
Învățătoarea a dat exemplul unui elev foarte bun la matematică, care rezolva fără probleme exercițiile asemănătoare celor făcute anterior la clasă. Când însă problema era formulată diferit sau necesita alegerea unei strategii proprii, copilul întâmpina dificultăți, deși la evaluările clasice putea obține rezultate de 9 sau 10.
Astfel, profesorul a observat că există elevi care cunosc formulele și metodele de rezolvare, dar nu reușesc întotdeauna să le transfere într-un context nou. Alții oferă rezultatul corect, însă au probleme atunci când trebuie să argumenteze răspunsul sau să explice cum au ajuns la soluția respectivă.
Noile standarde au rolul de a arăta mai exact ce știe și ce poate face fiecare elev, dincolo de nota sau calificativul general. Un 9 sau un 10 nu va însemna automat că elevul este „avansat” la toate competențele, ci va fi analizat și modul în care acesta aplică informațiile în situații diferite.
La început, unii părinți au fost surprinși de aceste rezultate, obișnuiți să considere că un copil cu note foarte mari stăpânește întreaga materie la cel mai înalt nivel. După ce au primit exemple concrete din lucrările copiilor, aceștia au putut înțelege mai clar unde excelează elevul și la ce capitole mai are nevoie de exercițiu și sprijin.
După identificarea dificultăților, învățătoarea a schimbat și modul de lucru la clasă, introducând mai multe exerciții aplicative, întrebări deschise și probleme care îi obligă pe copii să gândească și să explice soluțiile. Scopul nu este doar obținerea răspunsului corect, ci verificarea modului în care elevul folosește, înțelege și adaptează cunoștințele pe care le-a acumulat.
