ENERGIE. Prețurile energiei electrice au urcat puternic pe piețele europene, iar România nu face excepție. Pentru energia cu livrare în ziua următoare, cotația de pe piața spot din țara noastră a crescut cu 14%, ajungând la 237 de euro/MWh, față de 208 euro/MWh în sesiunea precedentă.
Creșterile sunt însă mult mai spectaculoase în nordul Europei. În Finlanda, prețul a urcat cu 746%, până la 123 euro/MWh, în timp ce Norvegia a înregistrat o creștere de 621%, iar Suedia de 594%. În Estonia, avansul a fost de 102%.
Și marile piețe europene au fost afectate. În Germania, energia s-a scumpit cu 73%, până la 256 euro/MWh, iar în Franța, creșterea a fost de 66%, până la 216 euro/MWh.
Lipsa vântului a redus producția de energie
Unul dintre factorii principali care au împins prețurile în sus este scăderea producției eoliene din cauza lipsei vântului în nordul Europei.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că reducerea bruscă a producției din centralele eoliene a creat un deficit care a trebuit acoperit rapid de centralele pe gaze.
Problema este că și gazele au ajuns la prețuri foarte ridicate. Potrivit acestuia, cotațiile au atins cel mai mare nivel din ultimii cinci ani.
Situația este amplificată de modul în care funcționează piața europeană. Piețele spot sunt interconectate, astfel că un dezechilibru apărut într-o zonă poate influența și prețurile din celelalte țări.
Franța are reactoare în mentenanță
Un alt factor important este situația din Franța, unul dintre marii producători de energie nucleară ai Europei.
Mai multe reactoare franceze se află în această perioadă în programe de mentenanță și reparații, înainte de intrarea în sezonul rece. Reducerea temporară a producției nucleare pune și mai multă presiune pe piața europeană.
Specialiștii atrag astfel atenția asupra unei probleme mai largi: Europa nu poate depinde exclusiv de surse de energie a căror producție variază în funcție de condițiile meteorologice fără să aibă suficiente capacități de stocare și surse flexibile care să poată interveni atunci când producția scade.
Gazele, o nouă sursă de îngrijorare
Nici piața gazelor nu oferă motive de liniște. Cotația gazului pe bursa de la Amsterdam, considerată reper pentru Europa, a ajuns la 84 de euro/MWh.
Prețul este cu 5% mai mare decât la sfârșitul săptămânii trecute și cu 36% peste nivelul de acum o lună. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, creșterea ajunge la 161%.
În plus, nivelul redus al rezervelor europene de gaze alimentează temerile privind o posibilă nouă criză energetică în această iarnă. Depozitele de gaze se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii 15 ani, potrivit datelor citate de HotNews.
România se pregătește pentru o iarnă dificilă
Și autoritățile române avertizează că sezonul rece ar putea veni cu prețuri ridicate la gaze.
În prezent, depozitele de gaze din România sunt umplute în proporție de aproximativ 75%, iar obiectivul este ca gradul de umplere să ajungă la 87% până la 1 noiembrie, când începe sezonul rece.
Oficialii din energie spun că se lucrează la refacerea rezervelor de gaze și a celor de apă din lacurile de acumulare.
Creșterile actuale de pe bursele europene arată însă cât de vulnerabilă rămâne piața la schimbările de producție, la prețul gazelor și la disponibilitatea centralelor. Iar dacă presiunile se mențin până la iarnă, energia și gazele scumpe ar putea deveni din nou una dintre marile probleme economice ale Europei.
