Acasă Social UE pregătește redistribuirea migranților între statele membre. Spania, Italia, Grecia și Cipru...

UE pregătește redistribuirea migranților între statele membre. Spania, Italia, Grecia și Cipru cer ajutor, iar România intră pe lista de risc

58
0

INTERNAȚIONAL. Comisia Europeană a stabilit care sunt statele membre ce se confruntă cu presiune migratorie și care vor putea beneficia de mecanismul de solidaritate prevăzut de noul Pact european privind migrația și azilul, pentru anul 2027. Spania, Italia, Grecia și Cipru au fost incluse în categoria țărilor aflate sub presiune migratorie, în timp ce Polonia, Cehia, Croația, Austria, Bulgaria și Estonia au fost identificate drept state care se confruntă cu o situație migratorie semnificativă. România apare într-o a treia categorie, cea a statelor aflate în risc de presiune migratorie.

Decizia Comisiei Europene stabilește cadrul în care va funcționa mecanismul de solidaritate pentru 2027, unul dintre instrumentele centrale ale noului Pact european privind migrația și azilul. Sistemul urmărește să distribuie mai echilibrat responsabilitățile între statele membre, în special în perioadele în care anumite țări sunt supuse unui număr ridicat de sosiri de migranți și solicitanți de azil.

Cele patru state considerate sub presiune migratorie – Spania, Italia, Grecia și Cipru – vor putea beneficia de sprijin din partea celorlalte țări ale Uniunii Europene prin intermediul unui mecanism comun, denumit Fondul de solidaritate (Solidarity Pool).

Acesta poate include relocarea unor solicitanți de azil către alte state membre, dar și contribuții financiare sau sprijin operațional. Prin urmare, sistemul nu presupune că toate țările participante trebuie să primească automat migranți.

Șase state pot solicita reducerea contribuției la mecanism

Comisia Europeană a identificat alte șase țări care se confruntă cu o situație migratorie semnificativă: Polonia, Cehia, Croația, Austria, Bulgaria și Estonia. Acestea pot solicita reduceri sau exceptări de la contribuția de solidaritate pentru 2027, în funcție de situația națională și de condițiile prevăzute de noul mecanism.

O eventuală exceptare nu se acordă automat. Cererile trebuie analizate în cadrul procedurii europene, iar decizia finală aparține Consiliului Uniunii Europene, prin mecanismul de vot aplicabil.

România, în categoria statelor aflate în risc de presiune migratorie

România nu figurează printre cele patru state care vor beneficia direct de statutul de țară aflată sub presiune migratorie și nici printre cele șase care pot solicita reducerea contribuției. Totuși, țara noastră a fost inclusă de Comisia Europeană în categoria statelor aflate în risc de presiune migratorie.

Această clasificare este relevantă deoarece permite luarea în considerare a vulnerabilităților și a evoluțiilor de la nivel național în cadrul mecanismului european de solidaritate. România nu este, așadar, în aceeași situație cu statele care solicită sprijin direct, dar nici nu este ignorată în evaluarea europeană a presiunii migratorii.

Ce trebuie să facă statele care nu primesc derogări

Noul sistem nu obligă toate țările să accepte relocarea solicitanților de azil. Statele membre care participă la mecanism pot contribui prin trei forme principale: primirea persoanelor relocate, plata unei contribuții financiare sau furnizarea de sprijin operațional statelor aflate sub presiune.

Contribuția financiară de referință este de 20.000 de euro pentru fiecare relocare la care un stat nu participă prin preluarea unei persoane. Această sumă nu reprezintă o amendă automată pentru fiecare migrant refuzat, ci valoarea de referință utilizată în mecanismul de solidaritate.

Dimensiunea finală a fondului și repartizarea contribuțiilor pentru 2027 urmează să fie stabilite în cadrul procedurilor europene. Așadar, nu există încă o repartizare definitivă a numărului de persoane care ar urma să fie relocate în fiecare stat.

Ungaria și Slovacia, în conflict cu mecanismul european

În cazul Ungariei și Slovaciei, Comisia Europeană a semnalat că cele două state nu au făcut angajamente de relocare sau contribuții financiare pentru mecanismul aferent anului 2026. Situația lor a generat tensiuni în aplicarea noilor reguli europene privind solidaritatea în domeniul migrației.

Poziția celor două guverne trebuie însă diferențiată de o exceptare legală: faptul că nu au anunțat contribuții nu înseamnă că au fost eliminate automat din obligațiile prevăzute de legislația europeană.

Noul Pact privind migrația și azilul urmărește să introducă reguli comune pentru gestionarea sosirilor, procesarea cererilor de protecție internațională și distribuirea responsabilităților între statele membre. Aplicarea mecanismului de solidaritate pentru 2027 va arăta în ce măsură Uniunea Europeană poate obține o participare efectivă a tuturor statelor la gestionarea presiunii migratorii.