POLITICĂ. Programul european SAFE, prin care România a contractat un împrumut de aproximativ 16,68 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, este în centrul unui scandal privind transparența achizițiilor, selecția furnizorilor și modul în care au fost distribuiți banii. Investigațiile jurnalistice citate de Realitatea.NET ridică întrebări despre rolul foștilor decidenți guvernamentali, despre contractele atribuite unor companii străine și despre șansele industriei românești de apărare de a beneficia de investițiile promise. În acest context, Ilie Bolojan și Radu Miruță sunt somați să ofere explicații publice privind hotărârile care au influențat repartizarea fondurilor.
Peste 5,7 miliarde de euro, în contracte cu grupul Rheinmetall
Din totalul împrumutului contractat prin SAFE, peste 5,7 miliarde de euro ar urma să ajungă la contracte încheiate cu grupul german Rheinmetall, potrivit informațiilor prezentate în investigațiile publicate de Q Magazine și preluate de Realitatea.NET. Fiind vorba despre bani împrumutați, sumele vor trebui rambursate de statul român, iar deciziile luate acum vor avea efecte pe termen lung asupra bugetului și capacității industriale naționale.
Una dintre cele mai controversate modificări privește renunțarea la proiectul Piranha 5, derulat în parteneriat de General Dynamics European Land Systems și Uzina Mecanică București. Potrivit investigației, fondurile prevăzute inițial pentru acest program au fost redirecționate către achiziția unor mașini de luptă ale infanteriei, într-un proiect asociat grupului Rheinmetall.
Fostul ministru al Apărării Radu Miruță a anunțat redistribuirea fondurilor în după-amiaza zilei de 29 mai. În aceeași dimineață, România se afla în stare de alertă după explozia unei drone în apropierea unui bloc de locuințe din Galați, incident în urma căruia o femeie și copilul său de 14 ani au fost răniți.
În locul prezentării unor noi contracte pentru sisteme de apărare antiaeriană, ministrul a anunțat în acea seară un program pentru achiziția a 298 de vehicule militare. Criticii modului de repartizare a banilor susțin că nu au fost prezentate public criteriile de selecție și justificările care au stat la baza acestor decizii.
Traseul deciziilor: de la Cancelaria premierului la CSAT
Documentele referitoare la procedura SAFE indică faptul că, la 15 aprilie 2026, procesul de selecție a furnizorilor ajunsese deja într-o etapă avansată. În acea zi, premierul Ilie Bolojan a avizat documentele de analiză privind proiectele de înzestrare, care urmau să fie transmise către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
La 22 aprilie, CSAT a aprobat proiectele și operatorii economici selectați prin Hotărârea nr. 71, document care nu a fost făcut public. Ulterior, în zilele de 27 și 28 aprilie, au fost anunțate rezultatele selecției, printre acestea numărându-se desemnarea Rheinmetall Automecanica pentru programul de achiziție a mașinilor de luptă ale infanteriei.
Procedura folosită a fost negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Ministerul Apărării a precizat că evaluarea comparativă a ofertelor nu a fost realizată direct de instituție, ci de un grup interinstituțional coordonat de Cancelaria prim-ministrului, condus la acel moment de Mihai Jurca, șeful Cancelariei și colaborator apropiat al lui Ilie Bolojan.
Autoritățile nu au prezentat toate informațiile despre companiile invitate să participe, ofertele depuse și firmele care au îndeplinit criteriile de eligibilitate. Tocmai lipsa acestor detalii a alimentat întrebările privind transparența selecției, aprobarea listelor de furnizori și documentele care au fundamentat atribuirea contractelor.
Contractul pentru 298 de vehicule militare valorează peste 3,3 miliarde de euro
Unul dintre cele mai mari contracte aflate în centrul controverselor este cel pentru achiziția celor 298 de mașini de luptă ale infanteriei, evaluat la aproximativ 3,337 miliarde de euro și atribuit companiei Rheinmetall Automecanica. În dezbaterea publică a fost invocat și numele generalului-maior Ion-Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării, structură cu atribuții directe în gestionarea programelor de înzestrare.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că generalul Pleșa ar fi fost implicat în negocierea și semnarea contractelor SAFE. Acesta a participat, alături de Radu Miruță, la audierile din comisiile parlamentare de apărare din 28 septembrie, iar prezența sa a fost criticată de Grindeanu, care a cerut clarificări privind rolul reprezentanților militarilor în susținerea deciziilor fostului ministru.
În perioada procedurilor de atribuire, Radu Miruță a afirmat că unele companii ar fi majorat prețurile cu până la 30% după lansarea programului SAFE. Fostul ministru a susținut că statul nu va accepta astfel de practici și că documentele și eligibilitatea proiectelor trebuie verificate înainte de semnarea contractelor.
Alte achiziții ridică, de asemenea, semne de întrebare. Contractul pentru sistemul de armament individual este estimat la aproximativ 816,6 milioane de euro, iar potrivit informațiilor prezentate de Q Magazine, compania selectată nu s-ar fi regăsit pe lista inițială a celor șapte operatori economici.
Pe lista proiectelor menționate în investigație se mai află OCCULT-AI, evaluat la aproape 200 de milioane de euro și atribuit companiei Digi, achizițiile de drone și sisteme antidronă, precum și proiectele din domeniul naval, în contextul problemelor de la Șantierul Naval Mangalia.
Controverse au apărut și în jurul relației dintre fostul ministru al Apărării și industria națională. Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, l-a acuzat public pe Radu Miruță că deciziile luate în mandatele de la Ministerul Economiei și Ministerul Apărării ar fi afectat investițiile în industria românească de apărare.
AUR și sindicatele au cerut verificarea contractelor
Scandalul a ajuns și în atenția instituțiilor de control. AUR a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție (DNA), solicitând verificarea modului în care au fost atribuite contractele prin SAFE. Separat, Blocul Național Sindical a cerut verificări la nivel european.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a ridicat posibilitatea renegocierii contractelor încheiate cu Rheinmetall, inclusiv cu asumarea unor eventuale penalități. Oficialul a pus sub semnul întrebării și măsura în care anumite achiziții răspund efectiv amenințărilor de securitate și necesităților militare ale României.
Programul este afectat și de o dispută constituțională. În octombrie, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională în legătură cu adoptarea OUG 38/2026 de către un Guvern demis. Hotărârea nu înseamnă însă anularea întregului program SAFE.
Radu Miruță a susținut că ordonanța contestată nu reprezintă temeiul juridic principal al contractelor de înzestrare militară și a acuzat PSD de dezinformare. Rămân însă întrebări privind efectele modificărilor legislative asupra contractelor, obligațiilor asumate de stat și avansurilor plătite companiilor.
