ENERGIE. În ciuda declarațiilor critice recente venite din partea Ucrainei, autoritățile de la București au aprobat, împreună cu alți parteneri regionali, o reducere de 25% a tarifului de tranzit al gazelor pe ruta transbalcanică, facilitând astfel accesul Kievului la o sursă vitală de aprovizionare pentru iarna ce urmează.
Ruta transbalcanică, care străbate Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, devine esențială pentru aprovizionarea energetică a Kievului, în contextul blocajelor din nordul Europei. Deși oficial decizia este prezentată drept un act de solidaritate regională, impactul economic pentru România este semnificativ. Țara își reduce încasările, pune presiune pe propria infrastructură energetică și nu primește niciun beneficiu direct sau garanție de reciprocitate în schimb.
Potrivit unui comunicat comun al operatorilor de transport din cele cinci state implicate, printre care și Transgaz din România, reducerea de tarif se aplică în perioada iunie – octombrie 2025, exact în sezonul în care țările din regiune își fac rezervele de gaze pentru iarnă. Acest tarif diminuat este menit să crească atractivitatea rutei și să sprijine Ucraina în fața provocărilor financiare și logistice, conform comunicatului.
În același timp, România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Prețurile interne la gaz rămân ridicate, iar rezervele naționale sunt în plin proces de refacere. Cu toate acestea, sprijinul oferit Ucrainei nu este condiționat de beneficii directe pentru consumatorii români sau de concesii diplomatice din partea Kievului. În mod paradoxal, România continuă să facă gesturi unilaterale de susținere, în timp ce Ucraina a avut, în trecutul recent, atitudini ostile și a lansat pretenții teritoriale controversate.
Naftogaz, compania energetică ucraineană, are nevoie urgentă de circa 5-6 miliarde de metri cubi de gaz pentru sezonul rece 2025/2026. În paralel, se fac achiziții de gaze lichefiate din SUA, via Polonia, însă capacitățile de transport din nordul continentului sunt limitate. În acest context, ruta prin sud-estul Europei – cu sprijinul României – devine crucială.
Ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, a subliniat importanța acestei opțiuni în condițiile în care Ucraina a întrerupt complet orice relație energetică cu Rusia: „Utilizarea rutei transbalcanice este vitală în căutarea unor surse alternative de aprovizionare.”
În paralel, se discută și despre oferirea de capacități de stocare în Ucraina pentru țările din regiune, dar detaliile acestor posibile schimburi rămân neclare. Deocamdată, România continuă să acorde facilități, fără să ceară nimic în schimb.
Pentru cetățenii români, care se confruntă cu facturi crescute și un sistem energetic încă fragil, acest tip de „solidaritate” ridică semne serioase de întrebare. În lipsa unor contrapartide clare sau a unei politici externe ferme, gestul pare mai degrabă o pierdere mascată decât o strategie echilibrată de colaborare regională.
