IDENTITATE. Deși cartea de identitate electronică a fost lansată la nivel național cu un interes crescut din partea populației — mii de cereri fiind deja înregistrate — primele dificultăți nu au întârziat să apară. Problemele vizează în principal lipsa unor informații esențiale vizibile și dificultatea accesării datelor din cip, din cauza infrastructurii insuficiente.
Noua versiune a buletinului conține mai puține informații tipărite comparativ cu vechiul model. De exemplu, adresa de domiciliu nu mai apare pe suportul fizic al documentului, ceea ce, potrivit autorităților, ar trebui să permită o flexibilitate mai mare atunci când cetățeanul se mută. În schimb, aceste date sunt stocate în cipul electronic și pot fi accesate doar prin scanare.
„Eliminarea adresei de pe fața cărții de identitate urmărește să simplifice relația dintre cetățean și stat, fără a mai fi nevoie de înlocuirea documentului la schimbarea domiciliului”, a declarat Cătălin Giulescu, director în cadrul Direcției pentru Evidența Persoanelor.
Însă problema apare în lipsa dispozitivelor necesare pentru citirea cipului. Multe instituții publice sau private, de la primării la cabinete de avocatură, nu dispun de astfel de echipamente. Astfel, verificarea domiciliului devine imposibilă în absența tehnologiei necesare.
„În prezent, nu avem cititoare pentru a accesa informațiile din buletinul electronic, cum ar fi domiciliul clientului. Este o dificultate reală pentru cabinetele de avocatură”, a declarat Irina Tudorache, avocat.
În lipsa unei soluții automate, cetățenii sunt nevoiți să descarce dovada domiciliului de pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Interne. Totuși, și această procedură este greoaie și nu funcționează corespunzător pentru toți utilizatorii.
„Eu însămi mi-am schimbat recent cartea de identitate și nu am reușit să mă conectez pe platforma MAI pentru a obține documentul care atestă domiciliul”, a mai precizat Tudorache.
Oficialii susțin că digitalizarea va îmbunătăți experiența cetățeanului, însă până atunci deficiențele infrastructurale lasă cetățenii să se descurce singuri, adesea prin metode birocratice suplimentare.
„Administrația publică ar trebui să preia sarcina de colectare a datelor, fără să mai solicite cetățeanului aceleași informații de fiecare dată”, a punctat Giulescu.
