AVERTISMENT. Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026 nu este doar o necesitate socială, ci și o obligație legală, derivată din legislația europeană transpusă în România. Organizația reacționează astfel la recentele declarații ale liderilor coaliției de guvernare, care s-au exprimat, în mare parte, împotriva unei noi creșteri a salariului minim.
Potrivit comunicatului transmis luni, BNS critică discursurile politicienilor care se opun protejării nivelului de trai pentru angajații cu venituri aflate la limita subzistenței. Sindicaliștii amintesc că măsurile de austeritate adoptate până acum au dus la inflație crescută, sărăcie și nemulțumire socială.
Conform datelor prezentate, în ianuarie 2025, salariul minim brut a fost majorat cu 9,45% față de finalul anului 2024, în timp ce productivitatea muncii a crescut cu 9,9%. Totodată, rata inflației în primele nouă luni din 2025 a atins 8,45%, iar la finalul anului este estimată la 10%. BNS susține că aceste evoluții afectează grav puterea de cumpărare a peste 1,8 milioane de angajați care câștigă salariul minim sau un nivel apropiat.
Sindicaliștii atrag atenția că re-liberalizarea prețurilor la gaze naturale după 31 martie 2026, coroborată cu noile taxe anunțate, va genera un nou șoc economic. În aceste condiții, înghețarea salariului minim ar însemna o scădere reală a veniturilor, contrară principiilor legale și economice.
BNS reamintește că formula de calcul a salariului minim, stabilită prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este aliniată Directivei Europene 2022/2041 și Convenției OIM nr. 131, ratificată de România. Aplicarea acesteia ar duce, în 2026, la o creștere a salariului minim la 4.325 lei, în concordanță cu evoluția productivității și a inflației prognozate.
„Formula este una acceptată de Guvern, patronate și sindicate și respectă principiile unei economii de piață sănătoase. Datele oficiale sunt transparente și identice în toate calculele realizate”, subliniază organizația.
BNS mai arată că în 2024 doar 46% din valoarea adăugată a economiei românești a revenit salariaților, sub media europeană de 53%. În ciuda acestui decalaj, guvernanții vor să blocheze creșterea salariilor, decizie pe care sindicatele o consideră abuzivă și lipsită de fundament economic.
„Actualul Guvern favorizează mediul de afaceri, ignorând efectele creșterii TVA și ale liberalizării prețurilor la energie, care au erodat veniturile populației. Prin politicile sale inflaționiste și fiscale, România este împinsă spre recesiune și o degradare accentuată a nivelului de trai”, se arată în comunicat.
Sindicaliștii avertizează că o eventuală blocare a creșterii salariului minim ar plasa România în procedură de infringement din partea Comisiei Europene, pentru nerespectarea directivei privind salariile minime adecvate.
„Politicienii nu mai pot manipula nivelul salariului minim în scop electoral, iar pierderea acestui control pare să-i deranjeze. Înghețarea salariului minim ar adânci sărăcia pentru aproape 1,7 milioane de salariați și ar condamna țara la un viitor incert”, conchide Blocul Național Sindical.
