SĂRĂCIE. Anul 2025 va rămâne în memoria multor români ca perioada în care au resimțit direct efectele măsurilor de austeritate adoptate de guvernul Bolojan: creșterea inflației, majorarea taxelor și impozitelor, liberalizarea pieței energiei și creșterea TVA. Specialiștii economici avertizează însă că acesta a fost doar un aperitiv, iar apogeul crizei este așteptat în 2026.
Odată cu intrarea în vigoare a pachetului 2 de măsuri fiscale, creșterea accizelor, liberalizarea gazelor, majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mașini, înghețarea salariilor și pensiilor, sărăcia va deveni marcă a vieții de zi cu zi în România.
Rezultatele măsurilor din 2025
Deși guvernul Bolojan a implementat creșteri de taxe și impozite pentru a reduce deficitul, rezultatele au fost minime. Datele INS arată că scăderea consumului a dus la încasări mai mici la buget, iar deficitul a scăzut doar ușor, rămânând ridicat: conform Comisiei Europene, România va încheia 2025 cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB.
Economistul Cristian Socol avertizează că fără o reformă fiscală structurală și progresivă, România va resimți efectele „oboselei fiscal-bugetare”, iar reducerea deficitului la 4–5% se va întâmpla abia între 2027 și 2030. El apreciază că România traversează cea mai dură perioadă de austeritate din Europa.
Vești bune limitate
Totuși, guvernul a introdus și câteva măsuri pozitive în Ordonanța Trenuleț:
-Reducerea impozitului pe cifra de afaceri și eliminarea taxei pe stâlp pentru 2026–2027, plus o cotă unică pentru microîntreprinderi.
-Menținerea unor scutiri de taxe pentru salariul minim, continuarea tichetelor de energie pentru vulnerabili și programul „Masă sănătoasă” în școli.
-Reducerea cu 10% a subvenției pentru partidele politice față de 2025.
România, campioană europeană la inflație
Țara noastră înregistrează cea mai mare inflație din UE, ceea ce a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimii 25 de ani. Datele Eurostat arată că în noiembrie 2025 inflația anuală a ajuns la 8,6%, iar INS a raportat 9,8%. Economia riscă recesiune tehnică, având în vedere că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul 3 din 2025.
Perspective pentru 2026
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că 2026 va fi mai greu decât 2025, iar românii vor începe să resimtă efectele austerității: înghețarea salariilor și pensiilor, creșteri de taxe și inflație. Negrescu subliniază că supraviețuirea va fi cuvântul de ordine pentru majoritatea populației, în timp ce pentru cei care au venituri și putere de muncă anul viitor poate aduce și oportunități profesionale.
Firmele românești vor resimți, de asemenea, presiunea măsurilor fiscale. În 2025, multe IMM-uri s-au închis sau au intrat în insolvență, numărul cererilor de insolvență crescând cu 46,5% doar în noiembrie. Economia funcționează „cu frâna trasă”, afectată de costurile la utilități, lipsa măsurilor anti-inflație și cadru fiscal rigid, ceea ce intensifică efectele recesiunii.
Economistul Cristian Păun estimează că începutul lui 2026 va aduce șocuri în lanț: liberalizarea gazelor, majorarea accizelor, deficit record, iar soluțiile pentru ajustarea acestuia vor întârzie. Totuși, în a doua jumătate a anului, inflația ar putea să se tempereze, mai ales după ce efectul majorării TVA-ului va scădea, chiar dacă prețurile reglementate și taxele ar putea crește pentru a controla deficitul.
