INVESTIGAȚIE. O anchetă realizată de jurnaliști internaționali scoate la lumină o rețea amplă de obținere frauduloasă a cetățeniei române, folosită în special de cetățeni ruși care încearcă să evite sancțiunile internaționale impuse după declanșarea războiului din Ucraina. Investigația, publicată în Țările de Jos și bazată pe dezvăluiri ale publicației Le Monde, arată cum pașaportul românesc a devenit o veritabilă marfă pe piața neagră.
Potrivit anchetei, mii de persoane din Rusia au obținut sau au încercat să obțină ilegal cetățenia României, invocând strămoși fictivi și prezentând documente falsificate. Schema se sprijină pe legea repatrierii, care permite redobândirea cetățeniei de către descendenții persoanelor care au trăit pe teritoriul României Mari în perioada 1918–1940.
Această legislație vizează regiuni care astăzi se află în Republica Moldova și Ucraina, unde multe arhive au fost distruse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Lipsa actelor originale a fost exploatată sistematic: au fost inventate identități, au fost construite arbori genealogici falși, iar în unele cazuri au fost folosite datele unor soldați ucraineni decedați pe front.
Ancheta arată că, în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro, diverse agenții promit clienților acces la cetățenie europeană și libertate de circulație în Uniunea Europeană. Ofertele sunt promovate deschis pe rețelele sociale, în limba rusă, și sunt prezentate ca o soluție rapidă pentru un „viitor sigur în UE”.
Un rol-cheie în această rețea îl joacă satul Vârfu Câmpului, din nordul României, situat în apropierea graniței cu Ucraina. Deși zona ar fi trebuit să se confrunte cu depopularea, numărul locuitorilor s-a dublat în aproximativ zece ani. Motivul: mii de persoane din Rusia, Moldova și Ucraina au fost înregistrate fictiv cu domiciliul în localitate.
Conform autorităților române, în 2024 s-a descoperit că aproape 10.000 de persoane figurau la doar câteva adrese, cu sprijinul unor funcționari publici și al unor intermediari locali. Cazul indică existența unei adevărate industrii a „strămoșilor români”, unde corupția administrativă, actele false și interesele geopolitice se intersectează.
Pentru mulți beneficiari, pașaportul românesc nu reprezintă o legătură identitară, ci un instrument strategic pentru accesul la Uniunea Europeană, mobilitate internațională și evitarea restricțiilor financiare impuse de Occident.
