POLITIC. Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), susține că principala vulnerabilitate a României în execuția bugetară pe 2025 nu este nivelul deficitului bugetar, ci depășirea limitei impuse de Comisia Europeană privind creșterea cheltuielilor primare nete. Potrivit acestuia, nerespectarea acestei reguli-cheie plasează țara pe o traiectorie de posibile sancțiuni UE.
Într-o amplă postare pe Facebook, fostul ministru arată că evaluările indică pentru anul trecut o rată de creștere a cheltuielilor de aproximativ 4,2%, peste plafonul de 2,8% stabilit pentru România în cadrul procedurii de deficit excesiv. El explică faptul că, în baza noilor reguli europene, accentul nu mai cade pe deficit ca pondere în PIB, ci pe dinamica cheltuielilor. „Începând din 2024, contează mai puțin cât este deficitul, rămâne relevant doar la nivel național, ca să știm cât ne îndatorăm”, subliniază Adrian Câciu.
În relația cu Comisia Europeană, spune fostul ministru, evaluarea se concentrează pe controlul cheltuielilor. „Nu e concurs de frumusețe sau inteligență. Nu mai este! Concursul vine la cheltuielile primare nete”, afirmă acesta, explicând că această regulă permite ajustări structurale reale, nu simple artificii contabile.
Conform lui Câciu, analiza Comisiei Europene urmărește două repere esențiale: nivelul de creștere nominală a cheltuielilor și respectarea plafonului negociat. În ianuarie 2025, România obținuse o țintă de 5,1%, rezultatul unei negocieri considerate favorabile și corelate cu prevederile legilor bugetare. Situația s-a schimbat însă radical în iulie 2025, când Comisia Europeană a redus pragul la 2,8%, deși cheltuielile ajunseseră deja în jurul valorii de 4%.
Fostul ministru îl acuză direct pe premierul Ilie Bolojan că nu a comunicat public această modificare și că ar fi acceptat o țintă imposibil de atins. „V-a spus cumva domnul Bolojan de asta? S-a angajat la ceva ce nu putea fi realizat în 2025”, susține Adrian Câciu.
Acesta argumentează că depășirea era previzibilă, având în vedere impactul legii pensiilor, care ar genera o creștere anuală de aproximativ 12%, dar și majorarea investițiilor naționale, estimate la 23%. În opinia sa, ignorarea acestor realități a condus la un angajament nerealist în fața Comisiei Europene.
În final, fostul ministru avertizează că neîndeplinirea țintei impuse poate declanșa sancțiuni și că ajustarea nu mai poate fi realizată prin corecții de deficit, ci exclusiv prin limitarea cheltuielilor. „Suntem la 4,2%. Trebuia să fim la 2,8%. Nu e bine, domnule Bolojan! Nu e bine deloc!”, conchide Adrian Câciu, adăugând că mulți decidenți și analiști nu sunt încă familiarizați cu noile reguli fiscale europene.
