BUGET. Guvernul Bolojan a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, document care încearcă să gestioneze simultan două presiuni majore asupra economiei României. Pe de o parte, deficitul bugetar rămâne la un nivel foarte ridicat, iar pe de altă parte statul trebuie să continue investițiile și să accelereze absorbția de fonduri europene.
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat, veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ar urma să ajungă la 527,4 miliarde lei. Diferența dintre cele două valori generează un deficit de aproximativ 135,7 miliarde lei.
În același timp, documentul permite acordarea unor credite de angajament care depășesc 712 miliarde lei, reprezentând sume rezervate pentru proiecte ce vor fi derulate pe mai mulți ani.
În esență, structura bugetului arată că statul continuă să cheltuiască mai mult decât încasează, însă încearcă să mențină active investițiile și proiectele finanțate din fonduri europene.
Autoritățile locale depind în continuare de transferuri bugetare
O componentă importantă a construcției bugetare este redistribuirea resurselor către autoritățile locale. Aproximativ 27,7 miliarde lei proveniți din TVA vor fi direcționați către bugetele locale, pentru finanțarea unor domenii precum protecția copilului, asistența socială, transportul elevilor sau diverse programe educaționale.
În paralel, impozitul pe venit este împărțit între diferitele niveluri ale administrației locale după o formulă stabilită astfel:
-63% pentru comune, orașe și municipii
-15% pentru consiliile județene
-6% pentru fonduri administrate de consiliile județene
-14% pentru un mecanism național de echilibrare
-2% pentru instituții de spectacole locale
Prin această formulă, Guvernul încearcă să reducă diferențele financiare dintre localitățile mai dezvoltate și cele cu resurse limitate.
Fondurile europene și PNRR devin esențiale în execuția bugetară
O mare parte din flexibilitatea bugetului este legată de gestionarea fondurilor europene și a programelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Legea permite ordonatorilor de credite să realoce bani între diferite capitole bugetare pentru a susține proiectele europene și pentru a evita blocarea investițiilor. În cazul unor proiecte mai vechi finanțate din fonduri europene, statul poate acoperi inclusiv anumite cheltuieli neeligibile din bugetul național, astfel încât acestea să fie finalizate.
În ceea ce privește PNRR, ministerele pot introduce proiecte care pot fi finalizate până la 31 august 2026, iar bugetul permite realocări rapide de fonduri pentru a preveni pierderea banilor europeni. Practic, anul 2026 este tratat ca o perioadă critică pentru accelerarea absorbției fondurilor europene.
Sistemul de sănătate rămâne sub presiune financiară
În domeniul sănătății, bugetul prevede că CNAS poate semna contracte cost-volum pentru medicamente în limita sumei de 8,75 miliarde lei.
Acest mecanism este utilizat în special pentru medicamente inovatoare sau pentru tratamente costisitoare, ceea ce arată că presiunea asupra bugetului sistemului de sănătate va rămâne ridicată și în 2026.
Ministerul Apărării primește o flexibilitate extinsă
Proiectul acordă Ministerului Apărării un regim mai flexibil pentru derularea contractelor multianuale și a investițiilor, inclusiv pentru programele finanțate prin mecanisme internaționale precum Foreign Military Financing.
Această măsură reflectă importanța cheltuielilor de apărare în contextul actualului climat geopolitic.
Statul continuă sprijinul pentru TAROM
Documentul bugetar conține și un articol separat care permite statului să aloce fonduri pentru majorarea capitalului companiei TAROM. Scopul este reducerea datoriilor și continuarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Măsura arată că Guvernul dorește menținerea transportatorului național, încercând totodată să stabilizeze situația financiară a companiei.
Ministerul Finanțelor va introduce controale mai stricte
Pentru a limita eventualele depășiri ale cheltuielilor bugetare, Ministerul Finanțelor va stabili lunar plafoane de cheltuieli pentru ministere și alte instituții publice.
Totodată, aceste instituții vor fi obligate să transmită date detaliate privind numărul de posturi și salariile medii. Nerespectarea termenelor poate duce la suspendarea finanțărilor.
România intră în 2026 cu presiuni majore asupra finanțelor publice
Proiectul bugetului pentru 2026 evidențiază trei presiuni majore asupra finanțelor publice ale României: nivelul ridicat al deficitului bugetar, necesitatea menținerii cheltuielilor sociale și medicale și obligația de a utiliza rapid fondurile europene și resursele din PNRR.
În acest context, România intră în anul 2026 cu finanțe publice tensionate și cu o dependență tot mai mare de banii europeni pentru a susține investițiile și dezvoltarea economică.
