APĂRARE. Situația din jurul programului SAFE devine tot mai tensionată, după apariția unor documente care sugerează că producătorul italian Beretta ar fi fost ignorat în mod repetat, deși a încercat să intre în competiția pentru înzestrarea armatei române. În centrul controversei se află suspiciunea că procesul de selecție nu a fost unul deschis și echitabil, ci orientat din timp către un furnizor preferat.
Potrivit informațiilor disponibile, compania italiană a transmis numeroase propuneri, invitații și solicitări oficiale către instituții-cheie ale statului, însă nu a primit răspunsuri clare și nu a fost inclusă într-o competiție reală. În același timp, există indicii că alți competitori ar fi avansat rapid în negocieri, beneficiind de acces la documente esențiale.
Programul SAFE, destinat finanțării achizițiilor de apărare și dezvoltării industriei europene, implică pentru România sume importante, de ordinul miliardelor de euro sub formă de împrumuturi. Cu toate acestea, criteriile de selecție par limitate în principal la preț și termen de livrare, fără a pune accent pe transferul de tehnologie sau producția locală.
Cronologia cazului arată că Beretta a încercat încă din 2024 să își prezinte oferta, inclusiv prin demonstrații tehnice și propuneri de colaborare industrială în România. Compania susține că a propus producție locală și parteneriate cu Romarm și fabrica de la Cugir, însă aceste inițiative nu au fost valorificate de autorități.
Un punct critic îl reprezintă procedura de solicitare de informații (RFI), unde firmele interesate au avut la dispoziție doar câteva zile pentru a răspunde, iar documentația ar fi fost incompletă și neuniform distribuită. Beretta afirmă că nu a primit cerințele operaționale complete, în timp ce alte companii ar fi avut acces la acestea, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind egalitatea de tratament.
Mai mult, compania susține că nu i s-a permis actualizarea ofertei după modificarea cadrului legal, odată cu adoptarea OUG 62/2025, ceea ce ar putea indica un avantaj acordat altor participanți. Există și suspiciuni că procedura ar fi trecut de la o consultare cu mai mulți operatori la negocieri directe cu un singur furnizor, fără o evaluare comparativă transparentă.
În paralel, analiza altor potențiali furnizori ridică problema dependenței de tehnologii din afara Uniunii Europene, ceea ce intră în contradicție cu obiectivul SAFE de autonomie strategică europeană.
Beretta își susține poziția printr-o ofertă care include producție locală completă până în 2030 pentru armele principale, transfer de tehnologie și respectarea standardelor NATO. Compania afirmă că este eligibilă pentru SAFE și că soluția sa ar sprijini direct industria românească de apărare.
În acest context, cazul nu mai este doar despre o companie nemulțumită, ci despre posibile nereguli procedurale și riscuri juridice majore. Autoritățile sunt presate să clarifice dacă a existat o evaluare corectă a ofertelor, dacă toți participanții au avut acces egal la informații și pe ce bază s-a ajuns la selecția finală.
În lipsa unor explicații transparente, programul SAFE riscă să fie perceput nu ca o oportunitate de dezvoltare industrială, ci ca un exemplu de achiziție netransparentă, cu implicații pe termen lung pentru securitatea și economia României.
