INOVARE. România ocupă și în 2026 ultima poziție în clasamentul Uniunii Europene privind performanța în domeniul inovării, potrivit celui mai recent Tablou European al Inovării (European Innovation Scoreboard), publicat de Comisia Europeană. Deși țara noastră a înregistrat unele progrese în ultimii ani, acestea nu au fost suficiente pentru a recupera decalajul față de celelalte state membre.
Raportul, realizat anual de Comisia Europeană, analizează performanța în inovare a statelor membre pe baza a 32 de indicatori, care vizează domenii precum investițiile în cercetare și dezvoltare, educația, digitalizarea, colaborarea dintre mediul academic și companii, activitatea firmelor inovatoare și impactul economic al inovării.
La nivel european, performanța medie a Uniunii Europene a continuat să crească, înregistrând un avans de 11,6 puncte procentuale față de 2019 și de 1,7 puncte procentuale față de 2025.
Suedia, Danemarca și Țările de Jos își păstrează statutul de lideri ai inovării, în timp ce România rămâne în categoria statelor cu performanțe emergente, alături de alte țări din Europa Centrală și de Est.
Potrivit raportului, scorul României reprezintă doar 41,8% din media Uniunii Europene, ceea ce o plasează pe locul 27, ultimul între statele membre. Chiar dacă nivelul de performanță a crescut cu 8,2 puncte procentuale față de 2019, ritmul de recuperare este mai lent decât media europeană, astfel că diferența față de celelalte țări nu s-a redus.
Raportul evidențiază că România are rezultate bune în ceea ce privește infrastructura digitală, accesul la internet de mare viteză, utilizarea serviciilor de tip cloud, participarea la programe de învățare pe tot parcursul vieții, colaborarea internațională în cercetare și schimburile comerciale cu produse de tehnologie medie și înaltă.
Totuși, aceste avantaje nu sunt suficiente pentru a susține un ecosistem solid de inovare, deoarece principalele probleme rămân lipsa specialiștilor, investițiile reduse în cercetare și dezvoltare și implicarea scăzută a companiilor în activități inovatoare.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește resursa umană calificată, raportul indicând un număr redus de absolvenți de studii superioare și un deficit important de competențe avansate. Deși participarea adulților la programele de formare continuă a crescut, persistă probleme structurale precum necorelarea dintre educație și piața muncii sau rezultatele slabe ale învățământului profesional.
În domeniul digitalizării, raportul arată că România dispune de o infrastructură performantă, însă ocupă ultima poziție în UE la capitolul competențe digitale peste nivelul de bază. Această situație limitează capacitatea companiilor de a valorifica tehnologia prin servicii digitale moderne, productivitate mai ridicată și modele de afaceri inovatoare.
Mediul de afaceri este identificat drept cea mai mare vulnerabilitate a României. Țara se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la mai mulți indicatori care măsoară investițiile în inovare, activitatea inovatoare a IMM-urilor, colaborarea dintre firme și impactul comercial al noilor produse și servicii.
Raportul mai arată că investițiile companiilor în cercetare și dezvoltare au scăzut în 2026, la fel ca și cheltuielile destinate inovării, în timp ce accesul la finanțare rămâne limitat. În plus, multe firme nu desfășoară activități de inovare, iar colaborarea dintre mediul de afaceri și instituțiile de cercetare este redusă.
Există însă și evoluții pozitive. Performanța cercetării românești s-a îmbunătățit ușor, prin creșterea colaborărilor internaționale și a producției științifice. De asemenea, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește înregistrarea mărcilor și a desenelor industriale, iar exporturile de produse tehnologice continuă să susțină indicatorii comerciali ai țării.
Raportul subliniază însă că o mare parte din aceste rezultate sunt generate de companii cu capital străin, iar beneficiile nu se reflectă suficient în dezvoltarea capacității interne de inovare.
Comisia Europeană concluzionează că România dispune de infrastructură digitală și de o bună integrare în lanțurile industriale internaționale, însă aceste avantaje sunt limitate de lipsa competențelor, investițiile reduse în cercetare și inovare și implicarea modestă a companiilor.
Potrivit raportului, pentru a reduce decalajul față de restul Uniunii Europene, România are nevoie de politici care să stimuleze inovarea în mediul privat, investiții mai mari în cercetare și dezvoltare, o colaborare mai strânsă între universități și industrie, acces mai facil la finanțare și investiții constante în educație și formarea competențelor. În lipsa acestor schimbări, țara riscă să rămână în continuare pe ultimul loc în clasamentul european al inovării.
