EXTERNE. România a susținut în cadrul ONU rezoluția privind o nouă reprezentare cartografică a lumii, într-un vot care a generat controverse și poziții diferite între aliați. Rezoluția, intitulată „Correct the Map”, a fost adoptată pe 4 septembrie 2026, cu 164 de voturi favorabile.
Documentul urmărește promovarea unor hărți care să redea mai corect dimensiunea și proporțiile continentelor, în special în cazul Africii, a cărei suprafață este distorsionată în reprezentările bazate pe proiecția Mercator.
Cum explică România votul
Ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat că România a susținut rezoluția din considerente legate de reprezentarea cât mai exactă a lumii pe hărți.
Potrivit ministrului, hărțile nu sunt doar simple instrumente grafice, ci influențează felul în care oamenii percep dimensiunea și importanța diferitelor regiuni ale lumii. România consideră, prin urmare, că eliminarea unor distorsiuni istorice și geografice este un obiectiv justificat.
De unde a pornit scandalul diplomatic
Votul a devenit controversat din cauza modului în care noua reprezentare grafică indică Crimeea. Peninsula, anexată ilegal de Rusia în 2014, apare pe hartă într-o manieră care a determinat Ucraina să nu susțină rezoluția.
Ucraina s-a numărat printre cele șapte state care nu au votat pentru, iar parlamentara ucraineană Kira Rudik a criticat public modul în care Crimeea este prezentată, reafirmând că peninsula aparține Ucrainei.
Și mai interesant este că Rusia a votat pentru rezoluție, în timp ce Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Ucraina și alte cinci state s-au abținut.
O hartă care a ajuns subiect de dispută geopolitică
Deși rezoluția are la bază în principal un obiectiv cartografic și științific, o reprezentare mai apropiată de dimensiunile reale ale continentelor, felul în care sunt prezentate anumite teritorii a transformat votul într-un subiect sensibil din punct de vedere diplomatic.
Astfel, România s-a regăsit de aceeași parte a votului cu Rusia, în timp ce SUA și Ucraina au avut poziții diferite. Bucureștiul susține însă că opțiunea sa a avut la bază necesitatea unei reprezentări geografice mai precise și nu o schimbare a poziției României față de statutul teritoriilor disputate.
