POLITICĂ. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că o prevedere care îi obliga pe anumiți funcționari publici să renunțe la raporturile de serviciu înainte de a putea candida pentru o funcție de demnitate publică este neconstituțională.
Decizia a fost luată marți, cu unanimitate de voturi, după ce judecătorii constituționali au admis o excepție de neconstituționalitate referitoare la o prevedere din vechiul Statut al funcționarilor publici.
Ce prevedere a fost contestată
CCR a analizat dispozițiile articolului 34 alineatul (3) din Legea nr. 188/1999, în forma în vigoare înainte de modificările aduse prin Legea nr. 156/2018.
Regula stabilită atunci prevedea că înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere puteau candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea raporturilor lor de serviciu.
În opinia CCR, această condiționare restrângea nejustificat drepturile persoanelor vizate. Curtea a raportat prevederea la articolele 16, 37 și 41 din Constituția României, referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul de a fi ales și dreptul la muncă.
CCR: Restricția crea o discriminare între funcționari
Judecătorii constituționali au apreciat că măsura nu păstra un echilibru suficient între interesul public și drepturile individuale ale funcționarilor.
Potrivit argumentelor CCR, obligarea acestor persoane să își înceteze raporturile de serviciu pentru a putea candida producea o diferență de tratament între diferite categorii de funcționari publici și afecta stabilitatea acestora în funcție.
Curtea a considerat, de asemenea, că restricția nu era justificată într-o manieră proporțională prin obiectivul de protejare a neutralității funcției publice.
Dreptul de a candida nu înseamnă că persoana va câștiga funcția
CCR a făcut și o distincție importantă între dreptul de a candida și ocuparea efectivă a unei funcții de demnitate publică.
Faptul că un funcționar are posibilitatea de a candida nu înseamnă că acesta va ajunge automat să ocupe funcția respectivă. Prin urmare, perspectiva unei eventuale numiri sau alegeri într-o funcție de demnitate publică nu poate fi folosită pentru a justifica pierderea dreptului la muncă, a stabilit Curtea.
CCR spune că existau soluții mai puțin restrictive
În analiza sa, Curtea a mai arătat că legiuitorul avea la dispoziție și alte variante pentru a asigura neutralitatea funcției publice, fără să impună o măsură atât de restrictivă.
Potrivit CCR, obligația încetării raporturilor de serviciu descuraja în mod excesiv exercitarea dreptului de a candida și de a fi ales.
Decizia Curții este definitivă și general obligatorie. Argumentele complete care stau la baza soluției vor fi prezentate în motivarea deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României.
