ECONOMIE. Premierul Marcel Ciolacu a convocat o ședință de urgență cu membrii Cabinetului pentru a discuta despre renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care România a absorbit doar o mică parte din fondurile europene alocate și riscă să piardă restul banilor. Până în prezent, țara noastră a atras 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde disponibili, iar implementarea planului trebuie finalizată până la 31 august 2026.
Situația este gravă, întrucât guvernul PSD-PNL nu a reușit să implementeze reformele promise în fața Comisiei Europene, ceea ce pune în pericol accesarea fondurilor rămase. Șansele ca România să respecte termenele stabilite sunt minime, astfel că singura variantă posibilă este obținerea unei prelungiri a termenelor PNRR — un demers dificil, având în vedere condițiile impuse de Uniunea Europeană.
Strategia economică a Guvernului Ciolacu, bazată pe modelul Wage-Led Growth (WLG) propus de Cristian Socol, împreună cu incapacitatea de a reforma administrația publică, au contribuit la adâncirea deficitului bugetar ESA la un nivel record de 9,3% din PIB — cel mai mare din Europa. Pentru a-și asigura funcționarea, statul este nevoit să contracteze împrumuturi frecvente.
În ciuda crizei economice iminente, liderii coaliției de guvernare preferă să vorbească despre „stabilitate politică„, în timp ce comparația cu Bulgaria — țară instabilă politic, dar stabilă economic și pe punctul de a adera la zona euro — scoate în evidență slăbiciunile României.
Ilie Bolojan avertizează asupra pericolului unei noi crize
Avertismentele recente ale președintelui interimar al PNL, Ilie Bolojan, au intensificat tensiunile. Acesta a semnalat apariția semnelor unei crize economice similare celei din perioada 2008-2010, accentuând că România cheltuiește mai mult decât își permite și se împrumută constant pentru a funcționa.
Bolojan a propus două soluții pentru evitarea unei crize: reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea absorbției fondurilor europene — măsuri pe care guvernul actual nu a reușit să le implementeze. El a insistat asupra necesității unui control mai strict asupra instituțiilor publice și companiilor de stat, precum și a unei gestionări mai riguroase a cheltuielilor.
Perspective sumbre: taxe și impozite mai mari
Cum șansele de prelungire a termenelor din PNRR sunt reduse, România s-ar putea confrunta cu o creștere a taxelor și impozitelor pentru a acoperi deficitul bugetar, ceea ce va afecta în mod direct nivelul de trai al populației.
Bolojan a explicat că orice modificare a PNRR necesită acordul a 27 de parlamente europene, ceea ce face improbabilă o amânare după august 2026. Concluzia sa a fost clară: România trebuie fie să utilizeze eficient fondurile disponibile, fie riscă să le piardă definitiv.
