CENZURĂ. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) își demonstrează din nou vigilența neobosită, eliminând de pe YouTube emisiunea lui Marius Tucă, dar și zeci de materiale video de pe TikTok și Facebook, pentru binele suprem al ordinii publice.
În ședința din 26 martie 2025, CNA a decis că jurnalistul a mers prea departe cu libertatea de exprimare, iar internetul trebuie „dezinfectat” de conținut care ar putea deranja urechile fine ale autorităților.
Marius Tucă, scos de pe YouTube pentru binele democrației
Într-un efort lăudabil de a proteja cetățenii de gândirea critică, CNA a ordonat eliminarea emisiunii „Democrația a fost călcată în picioare”, în care Marius Tucă a îndrăznit să comenteze decizii recente ale statului. Conform Consiliului, materialul contravine articolului 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, lege care interzice conținutul ce ar putea tulbura liniștea generală. Așadar, mai bine fără opinii incomode!
TikTok și Facebook, „dezinfectate” de conținut deranjant
Pentru că libertatea de exprimare este bună doar când e convenabilă, CNA a mai decis și eliminarea unor materiale video de pe TikTok și Facebook, acuzate de „răspândirea de informații false”. Printre pericolele identificate:
• Clipuri despre presupusa intervenție NATO în România – pentru că mai bine aflăm de la surse oficiale ce să credem;
• Afirmații false despre cadre medicale obligate să învețe limba maghiară – pentru că zvonurile nu trebuie să înlocuiască narațiunea oficială;
• Mesaje critice la adresa oficialilor – pentru că, evident, orice formă de opoziție e suspectă.
Conturi precum newsromania0, Andrei Gușă, Jessie Banes și Universul Cuvintelor au intrat sub lupa CNA, dovedind că autoritatea nu doarme când vine vorba de protecția spațiului public de idei „periculoase”.
Dan Diaconescu, somat pentru că… Dan Diaconescu
Pentru că nu putea lipsi din spectacol, CNA a sancționat și postul Canal 33, care a difuzat emisiunea „Dan Diaconescu în direct” pe 11 martie 2025. Motivul? Încălcarea normelor privind demnitatea umană și imaginea publică. Ce exact a deranjat, nu e clar, dar, evident, CNA știe mai bine ce e acceptabil și ce nu.
Concluzia? Gândiți mai puțin, aprobați mai mult!
Prin deciziile sale, CNA ne demonstrează că, în România, „corectitudinea” informației trebuie atent supravegheată și că statul ne protejează cu orice preț de opiniile care ar putea ridica semne de întrebare. Nu-i așa că e mai bine când nu ne batem capul cu întrebări incomode?
