CONTROVERSE. Fostul președinte al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a oferit declarații inedite la Culisele Statului Paralel, detaliind cum Curtea Constituțională s‑a autosesizat pe 6 decembrie, fără nicio sesizare oficială. El a explicat în detaliu circumstanțele controversate care au dus la anularea alegerilor prezidențiale, susținând că asupra Curții Constituționale au existat presiuni externe și că decizia finală nu a respectat cadrul legal.
Greblă a precizat că alegerile „nu vor fi recuperate niciodată”, subliniind experiența sa de 36 de ani în funcții publice. El a citat decizia Curții Constituționale, care afirmă că respectarea drepturilor electorale este „condiția sine qua non a oricărei democrații”, și a explicat rolul său de a informa cetățenii despre faptele care au avut loc în perioada scrutinului.
Ședința controversată din 6 decembrie
Greblă a relatat că, pe 6 decembrie, în timp ce votul pentru turul doi se desfășura în diaspora, Curtea Constituțională s-a întrunit vineri după-amiază fără a fi sesizată oficial. Hotărârea nr. 32 menționează că judecătorii au analizat „notele de informare declasificate” de DIPI, SRI și STS, fără ca o autoritate să-i convoace legal.
Fostul judecător a subliniat că autosesizarea Curții este un precedent absolut, neexistând nicio prevedere legală care să permită un astfel de demers. „Au fost chemati la sediul Curții fără sesizare, fără să invoce un text de lege”, a declarat Greblă, explicând că examinarea notelor informative a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor.
Motivele invocate și lipsa temeiului legal
Potrivit lui Greblă, Curtea a invocat două motive principale: presupusa influență asupra caracterului liber și corect al votului și nerespectarea legislației privind finanțarea campaniilor electorale. El a explicat însă că aceste note informative nu au valoare juridică și că majoritatea competitorilor au avut mici încălcări, sancționate ca contravenții, care nu justificau anularea unui scrutin național.
În privința interzicerii unor candidați, precum Călin Georgescu sau Diana Șoșoacă, Greblă a precizat că deciziile nu aveau niciun temei legal și că nicio instanță, nici măcar Curtea, nu poate interzice drepturile electorale pe baza declarațiilor din presă.
Presiuni externe și politice
Greblă a mai menționat că asupra Curții Constituționale au existat presiuni puternice, fără a preciza sursa exactă. Fostul judecător a comparat situația cu experiențele sale anterioare, când autorități precum SRI au încercat să influențeze decizii. De asemenea, a vorbit despre insistențele unor organisme ale Comisiei Europene asupra anumitor instituții, dar a subliniat că partidele politice nu au exercitat presiuni asupra membrilor Curții.
Probleme legate de calendar și comasarea alegerilor
Greblă a atras atenția și asupra bâlbâielilor legate de calendarul electoral și de comasarea alegerilor prezidențiale cu cele locale sau europarlamentarele, care a creat situații nefirești, precum mandate suprapuse pentru primari. El a menționat că aceste decizii au fost ulterior criticate de Comisia de la Veneția.
Evaluarea instituției CCR
Fostul judecător a subliniat că Curtea Constituțională rămâne o instituție esențială, dar modul în care a fost gestionată situația a afectat grav imaginea CCR și democrația în România. El a propus clarificarea criteriilor de numire a membrilor și evaluarea independenței acestora pentru a evita repetarea unor astfel de situații.
Toni Greblă afirmă că anularea alegerilor a fost un act nejustificat, marcat de presiuni externe, interpretări legale discutabile și absența unui temei juridic solid. Potrivit lui, măsurile luate nu respectă principiile democratice, iar responsabilitatea ar trebui clar stabilită de autoritățile competente.
