LIBERTATE? Pe 18 februarie 2026, în timpul unei vizite oficiale la New Delhi, președintele francez Emmanuel Macron a șocat audiența cu o declarație care a explodat pe rețelele sociale: „Libertatea de exprimare este o pură prostie dacă nimeni nu știe cum ești ghidat prin această așa-zisă libertate, mai ales când ești împins de la un discurs de ură la altul”. Spusă în cadrul unei sesiuni cu studenți și membri ai comunității locale, afirmația ridică semne de întrebare privind viziunea autoritară a macronismului și dorința de control statal asupra exprimării, sub pretextul protecției cetățenilor, scrie site-ul Mișcarea de Rezistență al lui Marius Tucă.
Vizita lui Macron în India, desfășurată între 17 și 19 februarie 2026, urmărea consolidarea parteneriatului strategic franco-indian. Discuțiile s-au axat pe domenii precum apărarea, inclusiv noi contracte pentru avioane Rafale și submarine Scorpène, inteligența artificială, cooperarea spațială și combaterea schimbărilor climatice.
Într-o sesiune informală de Q&A, președintele francez a criticat platformele digitale, de la Meta la X (fostul Twitter) și TikTok, acuzând algoritmii netransparenți că amplifică conținut extrem și radicalizează utilizatorii. Fraza „Free speech is pure bullshit” (tradusă ca „libertatea de exprimare este o pură prostie”) a fost pronunțată exact în acest context, urmată de apelul la „ordine digitală” pentru combaterea rasismului și urii.
„Libertatea de exprimare este o pură prostie dacă nimeni nu știe cum ești ghidat prin această așa-zisă libertate, mai ales când ești ghidat de la un discurs de ură la altul”, a spus Emmanuel Macron.
Chiar dacă a folosit condiționalul, mesajul rămâne clar: statul sau instituțiile supranaționale ar trebui să decidă ce este „transparent” și ce constituie „discurs de ură”. Cine stabilește aceste limite? Răspunsul pare să fie: elitele politice, conduse de Macron însuși.
Dispreț față de libertatea cetățenilor
Termenul „bullshit” nu e întâmplător. Macron nu atacă doar algoritmii, ci însăși ideea de libertate de exprimare neîngrădită, sugerând că aceasta are valoare doar sub supraveghere. Aceasta e esența macronismului: un liberalism autoritar care sub masca progresismului erodează drepturile individuale în numele „ordinii publice”.
Criticii au remarcat paralela cu legislația franceză din ultimii ani, care restricționează exprimarea online sub pretextul combaterii „fake news” sau a urii, ducând la cenzură selectivă. Comentariile din India nu sunt incidente izolate, ci continuarea discursului european al lui Macron privind reglementarea strictă a platformelor digitale.
Val de critici pe rețelele sociale
Pe X, utilizatori din întreaga lume au catalogat declarația drept dovada că „masca a căzut” și că Macron nu mai ascunde intențiile autoritare. Un jurnalist irlandez a comentat: „Macron lasă masca să cadă. ‘Libertatea de exprimare este o prostie’. Nu mai încearcă să o ascundă”.
Întrebările retorice nu au întârziat: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental. Cine aplaudă când Macron spune că e o prostie?” Mulți l-au numit „psihopat”, subliniind că oficialii publici trebuie să accepte critici și opinii, nu să le eticheteze drept „ură”.
Susținătorii au încercat să minimalizeze fraza, insistând că Macron critica doar lipsa de transparență a algoritmilor, nu libertatea în sine. Totuși, chiar și în acest context, apelul la „ordine digitală” înseamnă cenzură preventivă. Într-o țară ca India, unde presa e deja sub presiune, declarația a fost percepută ca o ironie amară: Macron predică controlul în timp ce Franța se confruntă cu propriile scandaluri de supraveghere.
