POLITICĂ. România traversează una dintre cele mai lungi perioade de incertitudine privind desemnarea unui nou premier, iar lipsa unei soluții politice ridică tot mai multe întrebări despre rolul președintelui și despre posibilitatea unei intervenții a Curții Constituționale.
De mai bine de o lună de la ultimele consultări oficiale dintre președintele României și partidele parlamentare, nu a fost făcută nicio propunere finală pentru funcția de prim-ministru. În acest context, a apărut scenariul unui posibil conflict juridic de natură constituțională între instituțiile statului, care ar putea ajunge pe masa CCR.
Specialiștii în drept constituțional atrag însă atenția că recurgerea la Curte este, de regulă, un semn al unei crize politice profunde, apărută atunci când negocierile și compromisurile dintre actori nu mai funcționează.
CCR, soluție de deblocare sau sursă de noi tensiuni?
În ultimii ani, Curtea Constituțională a fost chemată de mai multe ori să intervină în conflicte între instituțiile statului.
Cele mai multe astfel de situații au apărut în perioadele:
- 2009-2014, când CCR a pronunțat 23 de decizii privind conflicte constituționale;
- 2017-2019, cu 12 decizii;
- 2021-2025, o perioadă cu mai multă stabilitate politică, în care au existat doar 4 astfel de intervenții.
Diferența dintre perioade arată că atunci când partidele reușesc să negocieze și să ajungă la compromisuri, riscul unor conflicte instituționale scade.
În actuala criză, însă, nici președintele, nici partidele care ar putea declanșa procedura nu par să își asume un astfel de demers.
Constituția nu permite amânarea la nesfârșit a desemnării premierului
Una dintre principalele întrebări este dacă șeful statului poate amâna fără limită desemnarea unui candidat pentru funcția de premier.
Jurisprudența CCR indică faptul că răspunsul este, cel mai probabil, negativ.
Curtea a stabilit anterior că lipsa unui termen exact în Constituție nu poate fi interpretată ca o posibilitate de amânare nelimitată a exercitării unei atribuții constituționale.
Într-o decizie din 2019, CCR a precizat că utilizarea expresiei „va desemna” din Constituție reprezintă o obligație a președintelui, nu doar o opțiune.
De asemenea, într-o altă decizie, Curtea a subliniat că autoritățile publice trebuie să își exercite atribuțiile cu bună-credință și într-un timp rezonabil, pentru a evita blocarea funcționării statului.
Guvern demis, dar fără un termen clar de funcționare
Actuala situație este complicată și de statutul Guvernului.
Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură, însă Constituția nu stabilește un termen exact în care un astfel de guvern poate rămâne în funcție pentru administrarea treburilor curente.
Spre deosebire de un guvern interimar rezultat după demisie, unde există o limită de 45 de zile, cazul unui guvern demis prin moțiune de cenzură este mai puțin clar reglementat.
Această lipsă de precizare a permis interpretări diferite din partea actorilor politici, fiecare raportând situația la propriile interese.
Totuși, menținerea pe termen nelimitat a unui guvern fără mandat politic complet poate genera probleme, inclusiv contestarea în instanță a unor acte adoptate de Executiv.
Un exemplu este situația unor măsuri legate de PNRR, unde unele decizii au fost transferate către Parlament, ceea ce a creat întârzieri și riscuri privind respectarea termenelor.
Cine ar putea sesiza Curtea Constituțională
Un conflict juridic de natură constituțională poate fi sesizat de:
- președintele României;
- președintele Camerei Deputaților;
- președintele Senatului;
- prim-ministru;
- președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Teoretic, Parlamentul ar putea reclama faptul că inacțiunea președintelui împiedică formarea unui nou guvern și exercitarea atribuției sale de acordare a votului de încredere.
La rândul său, președintele ar putea susține că partidele nu oferă o soluție politică viabilă pentru formarea unui Executiv.
Practic însă, acest scenariu este dificil, deoarece partidele politice nu sunt considerate autorități publice care pot fi direct parte într-un astfel de conflict constituțional.
Scenariul cel mai probabil: Parlamentul împotriva președintelui
Din punct de vedere teoretic, cea mai plauzibilă variantă ar fi o sesizare formulată de conducerile celor două Camere ale Parlamentului.
Acestea ar putea acuza faptul că președintele întârzie desemnarea unui premier, împiedicând astfel declanșarea procedurii parlamentare pentru formarea unui nou Guvern.
Problema este că liderii politici ai celor două Camere provin din partide care, în prezent, se acuză reciproc pentru blocajul guvernamental.
Astfel, asumarea unui conflict direct cu președintele rămâne puțin probabilă.
O decizie CCR ar putea pune presiune pe toți actorii politici
Dacă situația ar ajunge totuși la Curtea Constituțională, o eventuală decizie ar putea avea efecte importante.
CCR ar putea stabili că președintele trebuie să acționeze într-un anumit termen pentru desemnarea premierului sau ar putea clarifica limitele acestei atribuții.
O asemenea intervenție ar pune presiune atât pe șeful statului, cât și pe partide, obligându-le să găsească o soluție pentru formarea unui guvern cu susținere parlamentară.
Într-un moment în care negocierile politice par blocate, apelul la CCR nu ar fi soluția ideală, dar ar putea deveni instrumentul care forțează ieșirea din impas.
