JUSTIȚIE. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să amâne pentru 3 septembrie pronunțarea în procesul dintre instanța supremă și Guvern, care are ca obiect plata restanțelor salariale datorate magistraților. Decizia definitivă ar urma să stabilească dacă Executivul și Ministerul Finanțelor trebuie să achite sumele rezultate din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Tot pe 3 septembrie, judecătorii ar urma să se pronunțe și asupra solicitărilor formulate de Guvern pentru sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Procesul vizează aproximativ 5 miliarde de lei
Litigiul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți, pe 5 mai. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante și să asigure fondurile necesare inclusiv prin rectificare bugetară.
Valoarea totală a sumelor aflate în dispută este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Curtea de Apel a stabilit și că obligațiile trebuie puse în aplicare în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În cazul întârzierilor, pot fi aplicate penalități de 1% pe zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
De unde provin banii revendicați de magistrați
Conflictul are la bază o serie de majorări salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis creșterea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la deciziile instanțelor.
Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018, ceea ce a generat acumularea unor diferențe salariale importante.
Guvernul a amânat însă plata unei părți dintre aceste drepturi, iar disputa a ajuns în instanță.
Guvernul contestă posibilitatea instanței de a obliga Executivul la alocări bugetare
Executivul susține că instanța nu poate decide asupra modului în care sunt alocate fondurile publice și a solicitat sesizarea CCR pentru analizarea unor probleme de constituționalitate.
Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea CJUE cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea instanței europene.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut anterior că Înalta Curte și-ar fi depășit atribuțiile, intrând în zona responsabilităților Executivului și Parlamentului în ceea ce privește elaborarea bugetului și gestionarea banilor publici.
Aproape 5 miliarde de lei prevăzute pentru ICCJ în buget
Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea pentru Înalta Curte aproape 5 miliarde de lei în 2026, cu circa 50% mai mult decât în anul precedent.
Banii suplimentari erau destinați tocmai achitării drepturilor salariale restante rezultate din majorările stabilite retroactiv.
Acum, toate privirile sunt îndreptate spre 3 septembrie, când ICCJ ar urma să anunțe soluția definitivă în acest dosar și să se pronunțe și asupra solicitărilor Guvernului privind CCR și CJUE.
