MINERALE. România face un pas strategic major spre independența energetică și tehnologică, prin relansarea exploatării unor zăcăminte de minerale critice considerate esențiale la nivel mondial. Este vorba despre trei proiecte miniere din Bihor, Hunedoara și Gorj, zone unde se află resurse aflate în centrul unei competiții geopolitice intense.
Demersul este susținut prin fonduri destinate relansării economice și se aliniază unei Strategii Naționale recent adoptate, care urmărește repoziționarea țării ca furnizor important de materii prime critice. Contextul internațional favorizează această mișcare, în condițiile în care Statele Unite și Uniunea Europeană caută soluții rapide pentru a reduce dependența de China, actorul dominant al pieței globale.
Importanța strategică a proiectului a fost confirmată și la Washington, unde România a participat, alături de reprezentanți din peste 50 de state, la discuții privind coordonarea unei strategii internaționale comune. Specialiștii avertizează că aceste resurse nu reprezintă doar un avantaj economic, ci și un instrument esențial de negociere în viitoarele relații diplomatice.
Ștefan Marincea, cercetător la Institutul Geologic Român, a explicat că interesul marilor puteri vizează în special lantanidele, actinidele, dar și scandiul și litiul, materiale indispensabile industriei electronice și energiei eoliene, într-un context în care China controlează aproximativ 86% din producția globală.
La nivel european, Comisia Europeană a identificat încă din anul precedent 34 de tipuri de materii prime critice, printre care siliciu, indiu, germaniu, cupru, cobalt și litiu, considerate vitale pentru tranziția verde și industria de apărare.
Trei exploatări miniere declarate strategice
La nivel național, trei proiecte au fost incluse pe lista exploatărilor strategice: grafit la Baia de Fier în Gorj, cupru la Rovina în Hunedoara și magneziu la Budureasa în Bihor. Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să reducă importurile din afara spațiului comunitar cu 30%, iar aceste investiții sunt esențiale pentru atingerea obiectivului.
Cel mai pur grafit din Europa, în Gorj
România deține una dintre cele mai pure resurse de grafit din Europa, localizată în zona Baia de Fier, în Munții Parâng. Zăcământul este recunoscut pentru calitatea ridicată și este considerat ideal pentru producția de grafen și componente destinate bateriilor electrice.
Exploatarea a funcționat timp de aproximativ 50 de ani, până în anii ’90, când minele Cătălinu și Ungurelașu au fost închise din motive de rentabilitate. În august 2025, Guvernul României a aprobat licența de exploatare pentru Salrom, deschizând calea reluării activității miniere.
Proiectul a fost selectat de Comisia Europeană ca investiție strategică, fiind aprobate finanțări de aproximativ 200 de milioane de euro pentru extracție și încă 250 de milioane de euro pentru procesarea avansată.
Subsol bogat în resurse esențiale
Pe lângă grafit, România dispune de rezerve importante de magneziu în Bihor, cupru la Roșia Poieni, dar și de uraniu, cobalt și nichel, confirmate recent în zona Bihor Sud, în urma unor explorări realizate de Leading Edge Materials.
În subsolul țării au mai fost identificate resurse de telur, stibiu, galiu, titan, wolfram, bismut și pământuri rare. Din cele 34 de materii prime critice recunoscute de Consiliul UE, România deține cantități relevante pentru aproximativ jumătate, iar Strategia pentru Resurse Minerale Neenergetice vizează valorificarea acestui potențial până în 2035.
