SALARII. Noua Lege a salarizării bugetarilor a trecut printr-o nouă „operațiune de ajustare”, iar rezultatul este cât se poate de interesant: impactul asupra bugetului scade cu peste un miliard de lei, de la 12,1 miliarde de lei în varianta din iulie la 11,08 miliarde de lei în forma din august.
Cu alte cuvinte, statul a mai umblat puțin la cifre. S-au redus bani aici, s-au modificat coeficienți dincolo, s-a coborât valoarea de referință, iar nota de plată pentru buget a devenit ceva mai „digestionabilă”.
Numai că povestea nu este deloc uniformă. În timp ce pentru unele categorii salariile din grilă scad serios, pentru altele veniturile calculate cresc spectaculos.
Iar printre exemplele care ies în evidență se află consilierii parlamentari, pentru care traseul proiectului arată exact invers față de ideea de austeritate: 8.630 de lei în mai, 11.480 de lei în iulie și aproximativ 12.598 de lei în august.
Cum a ajuns proiectul de la 12,1 miliarde la 11,08 miliarde de lei
Noua lege ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017 și să schimbe modul în care sunt stabilite salariile pentru peste un milion de angajați din sectorul public.
Proiectul introduce 12 grade salariale, coeficienți cuprinși între 1 și 8 și o nouă valoare de referință.
În varianta din iulie, valoarea de referință era de 4.100 de lei. În forma din august, aceasta a fost redusă la 4.000 de lei, pentru decembrie 2026 și anul 2027.
Matematic, dacă un coeficient rămâne neschimbat, reducerea bazei de calcul de la 4.100 la 4.000 de lei înseamnă o diminuare de aproximativ 2,44%.
Și exact aici apare „magia” reformei: 86,6% dintre cele 2.980 de valori salariale comparate între variantele din iulie și august au rămas cu același coeficient, însă valoarea de referință mai mică le reduce automat salariul calculat. Alte 111 valori au fost reduse, în timp ce 287 au fost majorate.
95,6% dintre valorile urmărite au scăzut față de iulie
Dacă ne uităm strict la comparația iulie–august, imaginea este foarte clară: aproximativ 95,6% dintre valorile salariale urmărite sunt mai mici în august decât în iulie.
Doar aproximativ 4,4% au crescut.
Dar atenție: asta nu înseamnă că 95,6% dintre bugetari vor primi efectiv mai puțini bani. Proiectul prevede și o „diferență salarială tranzitorie”, prin care salariul aflat în plată poate fi menținut atunci când noua grilă produce o valoare mai mică.
Prin urmare, comparația trebuie făcută între valorile din grilă, nu confundată automat cu salariile efectiv încasate.
Dar față de luna mai? Aici povestea se schimbă
Dacă se compară forma din august cu prima variantă, cea din mai, aproximativ 57,6% dintre valorile salariale analizate sunt mai mici, iar 42,4% sunt mai mari.
Așadar, nu toate majorările negociate în iulie au dispărut.
În unele domenii, salariile din august rămân chiar mult peste cele din mai.
Și aici apare partea care merită urmărită cu atenție: cine a câștigat și cine a pierdut în această adevărată loterie a coeficienților?
CONSILIERII PARLAMENTARI: de la 8.630 de lei la aproape 12.600 de lei
Unul dintre exemplele cele mai spectaculoase este cel al consilierului parlamentar.
În proiectul din mai, valoarea salarială analizată era de aproximativ:
- Mai 2026: 8.630 lei
- Iulie 2026: 11.480 lei
- August 2026: 12.598 lei
Așadar, de la mai până în august, valoarea crește cu aproximativ 3.968 de lei, adică aproape 46%.
Și aici avem un mic paradox al „austerității”: în timp ce statul anunță reduceri și economii, pentru această categorie grila salarială urcă de la aproximativ 8.630 la aproape 12.600 de lei.
Practic, în trei luni de modificări ale proiectului, salariul calculat pentru această funcție a crescut cu aproape jumătate.
Cercetătorul științific II: 12.267 de lei → 10.000 de lei
La polul opus se află cercetarea.
Pentru un cercetător științific II, valoarea era de aproximativ 12.267 de lei în mai, aceeași sumă fiind păstrată și în iulie.
În august însă, valoarea coboară la 10.000 de lei.
Asta înseamnă o reducere de aproximativ 2.267 de lei, respectiv 18,5%.
Aici nu mai este vorba doar despre reducerea valorii de referință. A fost modificat și coeficientul, astfel încât cele două reduceri se cumulează.
Profesor universitar: 16.400 → 16.000 de lei
Pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, traseul este ceva mai simplu:
- Mai: 16.400 lei
- Iulie: 16.400 lei
- August: 16.000 lei
Scăderea este de 400 de lei, adică aproximativ 2,44%.
Aici reducerea este practic consecința directă a diminuării valorii de referință.
Grefierii: majorarea din iulie este parțial tăiată în august
În Justiție există și exemple în care majorările negociate în iulie sunt păstrate doar parțial.
Pentru un prim-grefier/grefier-șef cu studii superioare, una dintre valorile analizate a evoluat astfel:
- Mai: 14.760 lei
- Iulie: 16.400 lei
- August: 16.000 lei
Față de iulie, scăderea este de 400 de lei, însă față de mai salariul calculat rămâne cu aproximativ 8,4% mai mare.
Un alt exemplu din Justiție, pentru anumite funcții de conducere cu studii medii:
- Mai: 9.963 lei
- Iulie: 13.136 lei
- August: 12.816 lei
Chiar și după corecția din august, valoarea rămâne cu aproape 29% peste cea din mai.
Diplomația: unele salarii explodează în august
Dacă cercetarea are parte de reduceri, diplomația oferă exemple în sens opus.
Pentru un cancelarist relații I, cu studii superioare, proiectul prevede:
- Mai: aproximativ 5.368 lei
- Iulie: aproximativ 6.012 lei
- August: 9.800 lei
Asta înseamnă o creștere de aproximativ 3.788 de lei față de mai, adică 82,6%. Numai între iulie și august, saltul este de aproximativ 63%.
Un secretar II/viceconsul trece de la:
- 9.493 lei în mai
- 9.803 lei în iulie
- 12.080 lei în august
Creșterea față de mai ajunge astfel la aproximativ 27%.
Administrația: salarii care au crescut masiv în iulie rămân sus
Un inspector general de stat adjunct are un alt traseu spectaculos:
- Mai: 10.147 lei
- Iulie: 18.266 lei
- August: 17.820 lei
În august pierde aproximativ 446 de lei față de iulie, dar rămâne cu circa 75,6% peste nivelul din mai.
Așadar, „tăierea” din august nu înseamnă neapărat întoarcerea la salariul inițial.
Președintele României: de la 32.800 la aproximativ 25.881 de lei
Și în cazul demnitarilor proiectul a fost schimbat semnificativ.
În varianta din mai, pentru președintele României era prevăzută aplicarea imediată a coeficientului 8. La valoarea de referință de 4.100 de lei, rezultatul era:
4.100 × 8 = 32.800 lei.
În iulie însă, aplicarea coeficientului maxim a fost eșalonată, iar pentru prima etapă, 2026/2027, valoarea a ajuns la 26.528 lei.
În august, după reducerea valorii de referință la 4.000 de lei, aceasta coboară la aproximativ 25.881 de lei.
Față de varianta din mai, este o reducere de aproximativ 21%.
Subsecretarul de stat pierde și mai mult pe hârtie
Pentru un subsecretar de stat, traseul este:
- Mai: 20.910 lei
- Iulie: 15.830 lei
- August: aproximativ 15.444 lei
Față de proiectul din mai, diferența ajunge la aproximativ -26%.
Apărare și ordine publică: aproape toată grila ajunge sub nivelul din mai
În sectorul Apărării, ordinii publice și securității naționale, situația este mult mai puțin favorabilă.
Potrivit analizei, după modificările din august, aproximativ 92% dintre valorile urmărite ajung sub nivelul prevăzut în proiectul din mai.
Doar aproximativ 8% rămân peste valorile din prima variantă.
Cultura, printre puținii câștigători
În cultură, aproximativ 87% dintre valorile comparabile au crescut între mai și iulie.
După corecțiile din august, aproximativ 73% dintre valorile urmărite rămân totuși peste nivelul din mai.
Pentru unele funcții de conducere, diferențele față de prima variantă ajung chiar la peste 40%.
Și atunci unde este „economia”?
Răspunsul este în impactul bugetar total.
Varianta din iulie avea un impact estimat la 12,1 miliarde de lei.
Varianta din august: 11,08 miliarde de lei.
Diferența: peste 1 miliard de lei.
Statul a găsit, așadar, soluția: mai micșorează valoarea de referință, mai schimbă niște coeficienți, mai eșalonează salariile și mai ajustează grilele.
Doar că, în timp ce pentru un cercetător științific II rezultatul este 12.267 → 10.000 lei, pentru un consilier parlamentar avem 8.630 → 12.598 lei.
Pentru omul de rând, aceasta poate părea o reformă cu o matematică foarte selectivă: austeritatea există, dar aparent nu se aplică tuturor în aceeași măsură.
Iar proiectul nici măcar nu este încă definitiv. Documentul din august a fost transmis partidelor, urmând să continue negocierile politice. Legea trebuie adoptată până la 31 august, fiind unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și fiind legată de aproximativ 770 de milioane de euro.
